Jurnalul.ro România inteligentă CJ Ilfov investește 520 de milioane de euro în infrastructura de apă-canal

CJ Ilfov investește 520 de milioane de euro în infrastructura de apă-canal

de Adrian Stoica    |   

România este țara cu unul dintre cele mai scăzute procente de conectare a populației la rețeaua de apă-canal din UE. Este o problemă sancționată de Comisia Europeană, care a declanșat împotriva noastră mai multe proceduri de infringement pe această temă.

Pornind de la aceste realități care se răsfrâng negativ asupra calității vieții populației, dar care ridică și probleme de mediu, Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, alături de cotidianul național Jurnalul au organizat ieri o conferință pe marginea acestui subiect în cadrul proiectului editorial „România Inteligentă”. Pentru a arăta însă că lucrurile se pot îmbunătăți dacă există voință și implicare din partea autorităților locale, exemplul de bună practică a fost ales județul Ilfov.
 

Conferința „Drumul spre dezvoltare și viață civilizată - extinderea infrastructurii  de apă și canalizare în Ilfov” a prilejuit celor prezenți un schimb de informații pe marginea acestui subiect, aducând în prim-plan atât realizările, dar mai ales problemele cu care se confruntă în derularea acestor proiecte de strategice. Din datele Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), aproape două milioane de români vor fi conectaţi până la sfârşitul acestui an la reţeaua de apă şi canalizare prin proiectele de infrastructură selectate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020.

 

Ştefan Rădulescu, vicepreședintele CJ Ilfov: „Fără fonduri europene nu aveam nicio şansă”

 

La nivelul Consiliului Județean Ilfov sunt alocate 520 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura de apă-canal, din care 420 de milioane de euro reprezintă finanțarea pentru proiectele aflate deja în derulare. „Suntem la un grad de implementare a rețelei de apă şi canalizare de 30%, dar el va crește considerabil, pentru că în momentul de faţă o componentă importantă a acestui proiect o reprezintă stațiile de apă şi epurare. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că la nivelul Consiliului Judeţean noi aprobăm un buget de 430 de milioane de lei, iar proiectul de apă şi canalizare Ilfov care se proiectează în momentul de faţă este însumat de 520 de milioane de euro. Practic, fără fonduri europene, noi nu am fi avut niciodată această şansă de extindere a reţelelor de apă şi canalizare”, a subliniat acesta. 

Cele 520 de milioane de euro vor fi investite în 23 de localități. 

 

Ministrul Mediului: „Trebuie să prețuim apa mai mult decât o facem astăzi”

 

Prezent la dezbateri, ministrului Mediului, Mircea Fechet, a abordat problema gestionării resurselor de apă, care nu trebuie privite ca o sursă inepuizabilă. „Când vorbim despre apă, poate la fel de important ca accesul la apă potabilă este modalitatea de gestionare a apelor uzate. Cum le colectăm și cum le tratăm pentru ca, odată ajunse înapoi în corpurile de apă din România, ele să nu dăuneze mediului”, a spus Mircea Fechet. „Am primit informații potrivit cărora România ar mai avea nevoie de cel puțin 12 miliarde de euro. Alte estimări vorbesc despre cifre și mai mari. Comisia Europeană, gândindu-se la sănătatea populației, consideră că, în materia managementului apelor uzate, 98% dintre apele uzate generate ar trebui să fie colectate, și din acești 98%, cel puțin 99% din cantitate ar trebui să fie tratată corespunzător, ca atunci când ajunge din nou în râurile din România să nu le afecteze. Or, la aceste cifre nu stăm bine. România face obiectul unor proceduri de infringement”, a precizat ministrul Mediului. 

 

„La nivelul CJ Ilfov s-a format un grup de lucru care analizează posibilitatea reducerii facturilor la apă-canal. Analizăm scăderea tarifelor cu circa 14%. Oferta am primit-o de la Compania de apă-canal unde și CJ Ilfov este acționar. Vom face toate demersurile pentru reducerea acestor facturi”. 

 

Ştefan Rădulescu, vicepreședintele CJ Ilfov

 

Se încearcă prelungirea perioadei de eligibilitate a proiectelor din POIM 2014-2020

 

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) este direct implicat în dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din România. Prin POIM 2014-2020, circa două milioane de locuitori vor fi conectați la rețelele de apă și canalizare. „Din păcate, proiectele pe care astăzi le avem în finanțare, pe apă, fiind proiecte mari, destul de dificile, toate se vor faza. Alocarea pe viitoarea perioadă va fi de 2,5 miliarde de euro, iar din estimări, vom avea 3,8 miliarde fazate din POIM către programul de dezvoltare durabilă”, a subliniat Arat Oana Marie, director general Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare din cadrul MIPE. Perioada de eligibilitate a proiectelor finanțate prin POIM 2014-2020 se încheie la 31 decembrie 2023, dar autoritățile încearcă să obțină de la Comisia Europeană o prelungire, având în vedere problemele cu care s-au confruntat autoritățile și antreprenorii (criza COVID, scumpirea materialelor, criza energetică, falimentul unor antreprenori, războiul). 

 

Rata de recuperare a investiției în infrastructura de apă este mult mai mică în mediul rural comparativ cu mediul urban. În rural, investiția într-un km de rețea de apă se recuperează de la 1.000 de locuitori, în timp ce în București se recuperează de la 100.000 de locuitori.

 

„Prima conectare” din PNRR și fondul de solidaritate


Pentru a sprijini persoanele cu venituri mici să se conecteze la rețele de apă-canal, Guvernul a lansat anul trecut programul „Prima conectare”, finanțat cu 825 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere că prețul conectării locuinței la rețea nu este deloc mic, el putând ajunge până la 2.600 de euro, în funcție de distanța casei față de rețeaua principală, prin acest program de subvenționare se așteaptă conectarea a 88.000 de locuințe la nivel național. O altă problemă dezbătută a fost și suportabilitatea facturilor emise de operatorii de apă-canal populației, mai ales persoanelor defavorizate. Din acest punct de vedere, legislația prevede constituirea unui fond de solidaritate de 1% din încasările operatorilor care să fie pus la dispoziția administrațiilor locale în vederea subvenționării facturilor pentru cei care nu-și permit să le plătească, a precizat Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Servicii Comunitare și de Utilități Publice.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: CJ Ilfov investitie infrastructura
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri