După ce, în urmă cu doi ani, cumpărătorul drepturilor litigioase asupra colecţiei „Doncea” a vândut, la licitaţie, tablouri şi opere de artă de peste 270.000 de euro, acelaşi samsar, pe numele său Claudiu Florică, denunţătorul din dosarul „Microsoft”, a convins Judecătoria Sectorului 1 să execute silit Muzeul Naţional de Artă al României, pentru recuperarea întregii averi a fostului demnitar comunist Constantin Doncea.
În plină vacanţă judecătorească, Claudiu Florică, creierul afacerii licen-ţelor Microsoft, pe care DNA l-a absolvit de vină şi l-a lăsat şi cu banii din fraudă, a reuşit performanţa să dea în judecată Muzeul Naţional de Artă al României şi, la doar o săptămână de la depunerea cererii, să obţină executarea silită a instituţiei. Dosarul a fost înregistrat în 4 august 2016, pe rolul Secţiei Civile a Judecătoriei Sectorului 1, cu Victorina Doncea, Leonora Luţu (moştenitoarele fostului primar comu-nist al Capitalei, Constantin Doncea) şi Claudiu Florică, în calitate de creditori. În 11 august, instanţa a admis cererea şi a încuviinţat executarea silită.
Colecţie impresionantă, confiscată de Securitate în urmă cu 43 de ani
Dosarul de executare nu poate fi încă pus în aplicare de executorul judecătoresc, deoarece hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 a fost atacată cu o contestaţie, tot la Jude-cătoria Sectorului 1, de către Muzeul Naţional de Artă. Deşi contestaţia a fost depusă în 14 septembrie, până în prezent, cauza nu a fost distribuită vreunui complet de judecată.
„Jurnalul Naţional” a dezvăluit, la mijlocul lunii mai, faptul că, timp de zece ani, moştenitorii fostului lider comunist Constantin Doncea s-au judecat cu statul român pentru recuperarea a ceea ce se numeşte colecţia de tablouri şi opere de artă „Doncea”, trecută, după 1973, în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Colecţia completă, inven-tariată în acest act de donaţie, constă în picturi - peste 100 bucăţi, iconografie - peste 400 bucăţi, cărţi - peste 8.000 volume, piese folclorice diferite, precum şi timbre străine, monezi comemorative, decoraţii şi insigne în număr total de peste 50.000 de bucăţi. După revoluţie, moştenitorii lui Constantin Doncea au acţionat statul român în judecată, cerând restituirea acestor bunuri. După moartea lui Doncea, în 1973, Securitatea a descins acasă la el şi a confiscat toate obiectele de artă, pe care le-au transportat într-un depozit al Muzeului Naţional de Artă, nefiind niciodată expuse publicului.
Procesele au început să fie câştigate după vânzarea drepturilor litigioase
Ultima soţie a lui Constantin Doncea, Victorina Doncea, a demarat procesul de restituire în anul 2006. Până în 2010, toate dosarele au fost pierdute. Paradoxal, după ce familia Doncea a decis să înstrăineze drepturile litigioase, şi soarta cauzelor aflate pe rolul instanţelor s-a schimbat la 180 de grade. Aşa se face că, la Judecătoria Sectorului 1, se declanşează un nou proces, în 19 ianuarie 2012, unde cele trei moştenitoare reuşesc să convingă instanţa să încuviinţeze executarea silită a Muzeului Naţional de Artă al României. Ulterior, aceeaşi instanţă decide să dea din nou câştig de cauză părţilor în litigiul cu Muzeul Naţional de Artă, astfel încât o parte din colecţia „Doncea” a fost recuperată. Persoana care a cumpărat aceste drepturi este controversatul afacerist Claudiu Florică.
Claudiu Florică mai are doar un hop până să execute silit Muzeul de Artă al României. Miza: colecţia de tablouri şi opere de artă „Doncea” pentru care a cumpărat dreptu drepturile
litigioase. Până acum a înregistrat victorie pe linie.
Prima parte a colecției, vândută cu 270.000 de euro
În 2014, o parte din tablourile şi obiectele de artă ale lui Constantin Doncea a fost vândută pe piaţa liberă, prin intermediul casei de licitaţie Artmark, sub numele de „Colecţia gen. Constantin Doncea”. Este vorba despre 60 de piese constând în tablouri, statuete, busturi sau vase ceramice. Dintre acestea, doar trei piese nu au fost adjudecate. Suma tranzacţionată atunci este impresionantă: 270.000 de euro.
În 1970, Constantin Doncea a înfiinţat o casă memorială în comuna Cocu, judeţul Argeş, donând primăriei locale tablouri, lucrări de artă decorativă populară, cărţi rare, monezi şi bancnote cu valoare numismatică, colecţii de timbre şi altele.
Cine a fost Constantin Doncea, de averea căruia profită Florică
Constantin Doncea a fost membru supleant al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (1948-1958), a deținut funcții de adjunct (ajutor de primar general al Capitalei din noiembrie 1947, până în februarie 1948, ministru adjunct la Construcții între 1948 şi 1950), iar între martie 1950 şi mai 1952, a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului. În mai 1952 a fost trecut în rezervă. În perioada 11 mai 1956 - 21 ianuarie 1957, Doncea a îndeplinit funcția de ministru al Colectărilor în Guvernul Chivu Stoica. La Plenara CC a PMR din 9-13 iunie 1958 a fost scos din conducerea Partidului Muncitoresc Român, fiind acuzat de activitate antipartinică, fracționism, revizionism şi „concepții anarhice”. Doncea a fost reabilitat în anul 1968 în urma plenarei CC a PCR împreună cu toți cei excluşi din partid de Gheorghe Gheorghiu- Dej. Constantin Doncea a murit în 1973.