La nivel global, cele mai competitive țări sunt Danemarca, Elveția, Singapore, Suedia și Hong Kong. Cea mai puternică economie a lumii, Statele Unite, se clasează abia pe locul 10, în timp ce China este pe locul 17. Atât Rusia, cât și Ucraina nu au fost evaluate în actuala ediție din cauza fiabilității limitate a datelor colectate. Raportul Indicele Competitivității Mondiale este publicat anual începând cu anul 1989 și reprezintă un reper la nivel mondial pentru competitivitatea țărilor
Dintre economiile europene analizate, România a reușit să depășească doar Bulgaria, care este pe locul 53. Țara cel mai bine plasată din fostul bloc comunist este Estonia, care ocupă locul 22, ea fiind urmată de Cehia, care figurează pe poziția 26, scrie Centrul de Informație Tehnologică din București pe site-ul său. De altfel, Cehia a înregistrat cea de-a doua cea mai mare creștere față de anul trecut, a urcat 8 locuri, ea fiind devansată doar de Croația, care a făcut un salt de 13 poziții. În ceea ce privește Ungaria, ea apare pe poziția 39. România este flancată în clasament de Polonia, locul 50, și Turcia, locul 52. Printre țările care ne depășesc la competitivitate se mai numără Malaysia (32), Thailanda (33), Kazahstan (43), Indonezia (44) și Filipine (48).
La performanța economică am coborât 15 locuri
Față de raportul de anul trecut, cel de anul acesta consemnează o scădere a performanțelor României la toți indicii care compun capitolul „Performanță economică”, un capitol unde țara noastră a coborât 15 poziții față de 2021. Astfel, pe subcapitole, raportul arată că am pierdut în competitivitate la comerțul exterior (în scădere cu 4 locuri), la investițiile străine (în scădere cu două locuri), angajarea forței de muncă (în scădere cu 16 locuri) și la prețuri (am coborât 15 locuri). Alte puncte slabe ale competitivității economice sunt investițiile românești în străinătate (% din PIB), locul 63, balanța comercială (% din PIB), locul 56, creșterea reală a cheltuielilor guvernamentale și reziliența economiei (locurile 56), șomajul în rândul tinerilor (locul 54), inflația (locul 52), veniturile obținute din turism (% din PIB), locul 48.
La indicatorul „Eficiența guvernului” am scăzut 8 locuri, fiind invocate, printre altele, modul în care au fost gestionate finanțele publice.
Eficiența mediului de afaceri, în creștere
În schimb, am înregistrat o creștere la factorul-cheie „Eficiența mediului de afaceri” (locul 50), după ce au fost înregistrate ușoare îmbunătățiri în ceea ce privește politica taxelor, care a marcat un plus de eficiență, în special în ceea ce privește colectarea acestora, și legislația mediului de afaceri, unde au fost înregistrate creșteri de un loc față de 2021. De asemenea, la „Productivitate și eficiență” am urcat 3 locuri față de 2021, la fel ca și la subcapitolul „Valorile și atitudinile mediului de afaceri”, unde am urcat două poziții. Și în ceea ce privește „Finanțele”, am avansat o poziție.
„Datele colectate în vederea analizei arată că presiunea inflației afectează majoritatea economiilor studiate, aceasta amplificând blocajele deja problematice ale lanțului de aprovizionare din întreaga lume. Managementul firmelor percepe presiunea inflaționistă, conflictele geopolitice și blocajele lanțului de aprovizionare ca având un impact major asupra afacerilor, mai mare decât reglementările privind emisiile cu efect de seră și disparitățile socio-economice”.
Raportul privind Indicele Competitivității Mondiale
La infrastructură am bătut pasul pe loc
În ceea ce privește infrastructura care asigură un nivel de trai bun, România este poziționată pe locul 48, la fel ca și anul trecut, în special datorită faptului că nu am avansat deloc la capitolele infrastructura de „Sănătate și mediu” și de „Educație”. De exemplu, infrastructura de sănătate (locul 58) nu este corelată cu nevoile populației, iar managementul educației (locul 56) nu răspunde nevoilor mediului de afaceri. Per total, calitatea vieții ne plasează la coada clasamentului, poziția 57 din 63 de economii analizate. Nici la capitolul parteneriate publice-private nu aveam cu ce ne lăuda, fiind abia pe locul 60, pentru că acestea susțin prea puțin dezvoltarea tehnologică.
Provocările anului 2022
Realizatorii raportului Indexului Competitivității Mondiale 2022 notează în dreptul României o serie de provocări pentru Guvern, precum:
- Sprijin imediat și masiv pentru redresarea economiei după pandemia de COVID-19;
- Măsuri economice și sociale pentru creșterea rezistenței economiei la criza provocată de războiul din Ucraina și de creșterea prețurilor la energie;
- Reforme și investiții în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare;
- Măsuri economice și sociale pentru combaterea inflației, generarea de noi capacități de producție și locuri de muncă stabile și de calitate;
- Oferirea de sprijin care să permită companiilor să continue să investească pentru îmbunătățirea competitivității lor.