Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, se arată într-o sinteză a raportului Corpului de control al premierului privind intervenția de urgență la incendiul din clubul bucureștean.
Potrivit documentului, absenţa coordonării a fost generată în principal de: "lipsa de exerciţii în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară".
În plus, autorităţile nu ar fi declanşat imediat Planul Roşu de Intervenţie, iar când a fost declanşat acest lucru nu a fost comunicat tuturor instituţiilor responsabile.
"Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislaţia în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condiţiile în care aceeaşi legislaţie permite şi mecanisme mai rapide de intervenţie pentru alte situaţii de urgenţă (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat la ora 22,50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă şi la 7 minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei. (...) Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a comunicat oficial Corpului de control al prim-ministrului că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanşarea Planului Roşu de Intervenţie la nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Jandarmeria Municipiului Bucureşti şi Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roşu de Intervenţie", se precizează în documentul citat.
Absenţa unei coordonări eficiente reiese şi din faptul că şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a coordonat, la faţa locului, doar activitatea de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului, nu toate activităţile de intervenţie.
În consecinţă, "unele echipaje s-au panicat şi au început să comunice haotic informaţii către dispecerat".
În ceea ce priveşte baza materială, Corpul de control al premierului notează că, la data incendiului, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov dispunea de 182 de ambulanţe, din care 152 se aflau în stare de funcţionare.
"Din numărul de ambulanţe funcţionale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi şi în situaţie de casare. (...) Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov ar fi trebuit să funcţioneze cu un număr de 1.740 angajaţi, dar acesta funcţiona doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%", se precizează în document.
Totodată, Corpul de control al premierului notează că raportul solicitat Direcţiei de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti "conţine date contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit".
Probleme au fost constatate şi în ceea ce priveşte activarea Planului Alb în spitale, care exista ca procedură la nivelul Ministerului Sănătăţii.
"La nivelul fiecărei unităţi spitaliceşti de urgenţă din Bucureşti, în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, Planul Alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată", se precizează în sinteza citată.
Raportul Corpului de control subliniază că, deşi era aplicabil, "Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către statul român".
"Modul de acţiune a instituţiilor implicate în intervenţia din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatând că există instituţii care şi-au făcut datoria în mod corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe", menţionează raportul citat.
Printre instituţiile care au funcţionat corespunzător sunt amintite Instituţia Prefectului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.
"Au manifestat deficienţe: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Dealul Spirii" Bucureşti-Ilfov (...) nu a respectat procedurile în ceea ce priveşte posibila declanşare mai devreme a Planului Roşu de Intervenţie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operaţiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului nu a reuşit să furnizeze numărul exact şi felul utilajelor care au participat la acţiunea din data de 30.10.2015"; (...) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, (...) spitalele unde au fost internate victimele, (...) Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti", se concluzionează în sinteza raportului.
Ca şi recomandări, Corpul de control al premierului menţionează "reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor".
"Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziţie. Pentru a aprofunda aspectele semnalate în mediul public, aşa cum sunt infecţiile nosocomiale în spitalele unde au fost internate victimele dezastrului de la Colectiv, prim-ministrul a dispus efectuarea unei verificări separate în spitalele din Bucureşti", se mai arată în documentul citat.