Produsul Intern Brut va încheia anul 2017 la suma de 853,2 miliarde de lei, potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, cu 16,2 miliarde de lei mai mult decât se estima iniţial. Ritmul de creştere al PIB-ului dă însă peste cap raportările triumfaliste ale celor de la Fisc care acum ar trebui să recunoască că au avut în 2017 cele mai slabe rezultate din ultimii ani, ponderea încasărilor coborând sub 29%. Balanţa comercială a României va continua să se deterioreze accentuat în următorii ani, deficitul urmând să ajungă la 20,28 miliarde de euro, iar aparatul de stat va deveni tot mai mare.
Ultima prognoză indică faptul că Produsul Intern Brut a atins la sfârşitul anului trecut valoarea de 853,2 miliarde de lei, în creştere faţă de estimarea iniţială care indica o valoare de 837 miliarde de lei. Anunţul făcut de cei de la Prognoză dă peste cap însă bilanţul triumfalist anunţat de şefii de la ANAF.
Fiscul a colectat anul trecut 214,95 miliarde de lei, cu mult peste planul iniţial al instituţiei care era fixat la 214,37 de miliarde de lei. Raportate însă la evoluţia PIB-ului, aceste sume nu mai arată aşa de bine. Planul de colectare raportat la PIB-ul iniţial de 837 de miliarde de lei reprezenta 26,3% din acesta. Comparând însă ultima estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză privind PIB-ul pe 2017, care este de 853,2 miliarde de lei, şi încasările finale ale Fiscului, care au fost de 214,95 miliarde de ei, rezultă că ponderea acestora în PIB a fost de circa 25%. Acest procent a fost chiar mai mic decât cel înregistrat în 2016, care a fost unul dintre cei mai slabi ani în materie de colectări, procentul coborând sub 30% din PIB. Aşa se face că în timp ce statul s-a împrumut tot mai mult în ultimul an pentru a plăti salariile bugetarilor şi pensiile, încasările sale au fost mai mici ca procent din PIB.
Evoluţia veniturilor bugetare în ultimii ani:
An Venituri (mld lei) PIB (mld lei) Venituri/PIB (%)
2016 223.721,9 758.500,0 29,5
2015 233.795,2 711.102,7 32,9
2014 214,314.9 667.577,4 32,1
2013 200.374,3 639.272,0 31,3
2012 193.148,2 587.500,0 32,9
2011 181.919,9 556.700,0 32,7
2010 168.674,2 513.640,8 32,8
2009 157.243,9 491.273,7 32,0
2008 165,546.6 503,959.0 32.8
Deficitul comercial o ia tare la vale
În timp ce în spaţiul public tot mai mulţi parlamentari vehiculează ideea demarării unui program de reindustrializare a României care ne-ar permite să nu mai fim doar o piaţă de desfacere, prognoza indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla prea curând. Evoluţia deficitului comercial arată o creştere rapidă a acestuia, ceea ce înseamnă că vom importa mult mai mult decât vom exporta în anii următori. Dacă în 2016 acest deficit a fost de 9,97 miliarde de euro, anul acesta ar urma să ajungă la 14,71 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta 7,3% din PIB. La nivelul anului 2021, deficitul se estimează că va ajunge la 20,28 miliarde de euro, el reprezentând 8% din PIB.
Salariile bugetarilor, umflate din pix
În ceea ce priveşte veniturile salariale, falia dintre sectorul bugetar şi cel privat va continua să crească. Dacă în 2016 salariul mediu brut pentru angajaţii statului era de 3.156 lei, iar în sectorul concurenţial de 2.729 lei, anul acesta va ajunge la 5.257 lei, respectiv 3.923 lei. Astfel, în timp ce bugetarii vor înregistra o creştere medie de 2.101 lei, privaţii se vor mulţumi cu o creştere medie de numai 1.196 lei. Diferenţa ar urma să se atenueze uşor în următorii ani, astfel că pentru anul 2021, Comisia Naţională de Prognoză indică un salariu mediu brut în sectorul de stat de 6.580 de lei, iar în cel privat de 4.886.
Comparând creşterile salariale din intervalul 2018-2021, rezultă o creştere medie de 1.323 de lei pentru bugetari şi de numai 963 de lei pentru privaţi.
Sectorul bugetar devine tot mai mare
În aceste condiţii, sectorul bugetar va continua să fie extrem de atractiv pe piaţa muncii. În loc de restructurarea aparatului bugetar, vom asista şi în anii următori la creşterea în dimensiuni a acestuia. Dacă în 2016 acesta număra 894.200 de angajaţi, în acest an numărul lor se estimează că va ajunge la 918.000, iar în 2021 la 944.000, cu precizarea că prognoza nu ia în calcul numărul angajaţilor din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.