Ghinion pentru judecătorul CSM Bogdan Mateescu, urmărit penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, într-un dosar clasat de DNA, preluat de noua structură și redeschis de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat decizia prin care majoritatea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Mateescu au fost respinse ca inadmisibile în legătură cu tot capitolul din Legea 304/2004, referitor la SIIJ, la competențele Secției de a investiga infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv de cei care sunt membri CSM și ai controlul ierarhic. Toate argumentele invocate, potrivit cărora tratatele MCV și recomandările Comisiei de la Veneția, care ar impune desființarea, pe cale constituțională, a legii de înființare a SIIJ au căzut, din nou, la Curtea Constituțională. Bogdan Mateescu este unul dintre reprezentanții CSM, alături de Secția de Procurori, care au boicotat, anul trecut, toate ședințele de plen ale Consiliului în care ar fi trebuit să se valideze rezultatele concursului pentru ocuparea de către procurorul Adina Florea a funcției de conducător al SIIJ. Într-un final, Florea a renunțat la mandatul câștigat prin concurs, preferând să rămână procuror-șef adjunct.
Curtea Constituțională a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, motivarea prin care a soluționat mai multe excepții de neconstituționalitate invocate, în cadrul procesului penal care îl vizează, de judecătorul CSM Bogdan Mateescu, în încercarea acestuia de a desființa sau de a anihila Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Dosarul care îl vizează pe Mateescu, investigat inițial de DNA, pe vremea grupării Kovesi-Mirică, a fost clasat, la finalul anului 2018, imediat după ce Parlamentul a înființat, prin lege, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, această structură primind competența de a efectua urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători, procurori și inclusiv magistrați care au calitatea de membri ai CSM. La începutul anului trecut însă, SIIJ, care a preluat de la DNA dosarele privind magistrații, a formulat la Înalta Curte de Casație și Justițiie o cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale față de judecătorul CSM și de tatăl acestuia, primar în funcție al orașului Băile Govora. Iar instanța a admis cererea. Din acel moment, între Bogdan Mateescu și SIIJ a început o luptă pe viață și pe moarte.
Prin încheierea din 9 iulie 2019, pronunțată în dosarul 1505/1/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 88 indice 1 – 88 indice 9 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de Urgență nr. 90/2018, privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Această excepție a fost invocată de judecătorul CSM Bogdan Mateescu în dosarul care a avut ca obiect cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, dosar înregistrat, inițial, la Secția pentru Combaterea Corupției din cadrul DNA.
În același act, Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat, la cererea reprezentantului Parchetului General, Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiile articolului 88 indice 1, alineat 5, din Legea nr. 304/2004.
A invocat opiniile Comisiei Europene, ca să anuleze o lege organică votată de Parlament
Bogdan Mateescu a susținut, în excepția de neconstituționalitate invocată, faptul că pentru întregul capitol 88 indice 1 din lege, care se referă la SIIJ, există un aviz, din 13 iulie 2018, al Comisiei de la Veneția prin care s-a recomandat reconsiderarea înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe motiv că apariția acestei structuri de Parchet în cadrul Ministerului Public din România permite redirecționarea a zeci de dosare de mare corupție, aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, prin simpla formulare a unor plângeri fictive împotriva unui magistrat, desființând, pur și simplu, o parte însemnată din activitatea DNA. Judecătorul CSM mai susține, de asemenea, că prin crearea acestei secții se subminează și folosirea procurorilor specializați în fapte de corupție, în fapte de spălare de bani sau de trafic de influență.
Mai mult, Bogdan Mateescu a mai cerut Curții să constate că OUG 90/2018 încalcă prevederile Constituției, întrucât a fost emisă fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În subsidiar, judecătorul a mai menționat o serie de paragrafe din rapoartele MCV, din anii 2017 și 2018 și spune că statutul de membru al UE impune statului român să dea curs recomandărilor stabilite de aceste rapoarte. CCR a respins aceste lucruri ca neîntemeiate, subliniind că a emis mai multe decizii prin care înființarea și funcționarea SIIJ este constituțională și legală.
Curtea a respins în bloc contestația
Concret, Mateescu a cerut, separat, invalidarea articolului 88 indice 1, alineatele 1 și 5, din Legea 304/2004, care prevede faptul că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se înființează și funcționează în cadrul Parchetului General, având competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Același articol contestat se referă la faptul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și alte secții sau unități din cadrul Ministerului Public.
S-a mai cerut, de asemenea, constatarea neconstituționalității articolului 88 indice 2, care precizează că SIIJ își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar și că funcționează cu 15 procurori, număr care poate fi modificat, în funcție de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general, la cererea procurorului șef de Secție, cu avizul conform al CSM. Iar pe durata desfășurării activității în cadrul SIIJ, procurorii cu funcții de conducere și de execuție beneficiază de drepturile procurorilor detașați în condițiile legii.
Mateescu a mai contestat și literele „a”, „c” și „e” ale alineatului 1 din cadrul articolului 88 indice 8, referitor la atribuțiile SIIJ de a efectua urmărirea penală în condițiile Legii nr. 135/2010, pentru infracțiunile aflate în competența sa, că poate constitui și actualize baza de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență, dar și că poate execita alte atribuții prevăzute de lege.
În fine, contestația judecătorului CSM mai vizează și articolul 88 indice 9, care prevede faptul că SIIJ elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Toate aceste excepții de neconstituționalitate au fost respinse de magistrații Curții Constituționale ca fiind neîntemeiate.
Dosarul penal, închis imediat după plecarea lui Kovesi
Problema pe care o are cu SIIJ judecătorul Bogdan Mateescu are la bază faptul că, în cadrul aceleiași încheieri a Înaltei Curți, prin care s-a admis cererea de sesizare a CCR cu privire la aceste aspecte, instanța a admis cererea SIIJ de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul 221/P/2017, al DNA. Iar urmărirea penală îl vizează pe Bogdan Mateescu, pe tatăl acestuia, Mihai Mateescu, dar și pe Marian Adrănel Cotescu, fost senator PNL de Vâlcea. Jurnalul a intrat în posesia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, în care fostul procuror-șef al SIIJ, Gheorghe Stan scria, negru pe alb, că, în urma verificării dosarului și a Ordonanței de clasare din 21 august 2018 a DNA, a constatat că această clasare este nelegală și netemeinică, întrucât împrejurarea pe care se întemeiază această clasare nu există.
Concret, Stan a identificat mai multe împrejurări halucinante din această ordonanță de clasare. În primul rând, procurorul DNA nu s-a pronunțat cu privire la faptele pentru care s-a dispus urmărirea penală (luare de mită, dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu), pentru care, prin Ordonanța 557/P/2017, „nu a fost dispusă nicio soluție”. Mai mult, procurorul de caz de la DNA nu s-a pronunțat cu privire la infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată (fapte presupus a fi săvârșite de judecătorul Bogdan Mateescu), prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale prin Ordonanța DNA Pitești nr. 125/P/2016 din 17 octombrie 2016. „Deși susține că procesul-verbal de investigații întocmit la 29.07.2015 de către ofițerul delegat din cadrul DGA nu poate avea valoare probatorie și nu poate fi calificat ca fiind o sesizare din oficiu, întrucât ofițerul de poliție nu a efectuat investigații, ci a procedat la audierea mai multor persoane ce nu au semnat procesul-verbal, pocurorul de caz nu a procedat la întocmirea unui proces-verbal de sesizare din oficiu și nici la audierea persoanelor indicate în cuprinsul procesului-verbal pentru a stabili dacă acestea își însușesc chestiunile cuprinse în cadrul acestuia”, se mai arată în document.
Mai departe, „deși din cuprinsul procesului-verbal din 1 august 2016 rezultă suficiente date cu privire la săvârșirea unor posibile fapte penale, procurorul nu a dat relevanță, reținând în mod nefundamentat că «nu a reieșit prin ce procedee probatorii au fost stabilite faptele», în condițiile în care datele privind achizițiile sunt publice, iar raportarea la normele legale în vigoare la data respectivă nu presupunea anumite «procedee»”.
DNA nu a făcut nicio investigație în speța lui Mateescu
În Ordonanța de redeschidere a urmăririi penale, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, se mai arată că DNA a clasat dosarul judecătorului CSM Mateescu fără a fi efectuată urmărirea penală cu privire la toate faptele care fac obiectul cauzei. Printre aceste fapte se numără verificarea legalității unor concesiuni făcute de Primăria orașului Băile Govora, unde primar este Mihai Mateescu, tatăl lui Bogdan Mateescu, lucrările facturate pentru reabilitarea unui parc, contractele de reabilitare a infrastructurii turistice Băile Govora și a Casei de Cultură, ori achizițiile de materiale efectuate de Primăria Govora, fapte care privesc primirea de foloase necuvenite de către primar, dar și înstrăinarea de către acesta a unor terenuri aflate în litigii pe rolul instanțelor. Dar un amănunt mai mult decât interesant reiese din acest document cu referire la faptele pe care DNA le-a ignorat, atunci când i-a dat clasare dosarului lui Mateescu. Anume, „legalitatea angajărilor și disponibilizărilor la instituțiile de învățământ din localitate”, precum și „înființarea în cadrul Biroului Agricol a unui post cu studii superioare și exercitarea influenței în vederea angajării pe acest post a unei persoane ce ar avea legătură cu ministrul Eugen Teodorovici”.
Probleme și pentru SIIJ, în decizia CCR
Decizia Curții Constituționale vine însă și cu o „bilă neagră” pentru Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Așa cum am precizat mai sus, în dosarul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, pe de o parte, sesizarea CCR, la cererea lui Bogdan Mateescu, și, pe de altă parte, a confirmat redeschiderea urmăririi penale pe numele său, instanța a încuviințat și cererea Parchetului, prin Secția Judiciară de sesizare a Curții Constituționale, cu excepție de neconstituționalitate asupra altor două articole din Legea 304/2004, cu privire la SIIJ.
Este vorba despre articolul 88 indice 1, alineat 6, care prevede că, ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior”, în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, prin aceasta se înțelege procurorul-șef al Secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia.
De asemenea, a fost sesizată Curtea și cu privire la articolul 88 indice 8 alineat 1, care prevede atribuția SIIJ de execitare și de retragere a căilor de atac în cazurile de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată sau soluționate anterior operaționalizării, prin OUG 90/2018. Ambele excepții de neconstituționalitate au fost admise de CCR, judecătorii constatând că sunt neconstituționale.