După scăderea accentuată a PIB-ului în acest an (-4,8% conform FMI, -5,7% conform BM sau -6,0% conform CE), în 2021 se estimează a se înregistra în România un spor între 4,0 și 4,9%. Aceasta înseamnă că anul viitor PIB-ul României va continua să se plaseze sub nivelul din 2019 (între 97,8% conform CE, 98,9% conform BM și 99,6% conform FMI). Puncte nevralgice vor rămâne dinamica pandemiei, având în vedere că efectele sale încă nu se cunosc și sunt dificil de estimat. Cel mai probabil, intrarea în faza finală a pandemiei nu se va produce înainte de jumătatea anului viitor, ceea ce va inhiba eventualele încercări de relansare a economiei. Pe de altă parte, instabilitatea economiei statelor partenere ale României (în principal din UE), ca urmare a extinderii pandemiei și în 2021, va genera noi frâne pentru relansare. Principala problemă la nivel macroeconomic va fi generată de creșterea fără precedent a deficitului bugetar, consecință directă a presiunii pe partea de cheltuieli și a dificultății de colectare pe partea de venituri, precum și creșterea la cote tot mai ridicate a datoriei publice. Cele mai afectate ramuri vor fi așa-numita HoReCA, exportul (criza pe piețele de desfacere ale firmelor românești) etc. În ceea ce priveşte punctele tari aş aminti oportunitatea introducerii de reforme de fond în economie și administrație, regresul birocrației și extinderea digitalizării și automatizării. De asemenea, oportunitățile oferite pentru revenirea în țară a unei părți semnificative din forța de muncă din diaspora, construcțiile și agricultura ar putea fi printre ramurile beneficiare ale relansării economiei, precum şi arderea unor etape în procesul introducerii de noi tehnici și tehnologii în producție etc.
Lucian Albu, directorul Insitutului Naţional de Cercetare în Economie