Am mai scris pentru Jurnalul că trăim în Anul Virusului. Devine însă din ce în ce mai clar că vom continua să trăim în anii virusului. Pandemia a lovit economia și, dincolo de infectarea cu noul coronavirus, suntem azi grav infectați de incertitudine. Publicul larg așteaptă de la guvern să salveze economia reală, în pragul colapsului, pandemia forțând peste tot revenirea guvernului intervenționist într-o măsură mult mai accentuată decât s-a manifestat în criza financiară din 2008-2009.
Pandemia a scos la iveală linii de eroare profunde în sistemul nostru economic și financiar. Provocarea viitoare nu este doar de a viza o redresare „verde” pe termen scurt, ci de a „ecologiza” întregul nostru sistem de operare: digitalizarea, eficientizarea, asanarea economică. Unii experți sunt de părere că ne aflăm la o răscruce: fie criza actuală ne va paraliza, fie ne va determina să ne dublăm eforturile pentru a construi un viitor mai durabil. Să nu uităm și promisiunea financiară a Uniunii Europene: circa 80 de miliarde care pot „muta munții” într-o țară precum România. Cu condiția ca și România să-și dorească „să mute munții”. Din perspectiva cuplării la efortul comunitar european, faza de redresare din 2021 va aduce oportunități pentru a accelera tranziția către surse regenerabile de energie, pentru a reorienta afacerile și finanțarea către dezvoltare durabilă și salvarea mediului.
Așteptăm cu interes să vedem ce program de guvernare va câștiga voturile noastre. În 2021 va trebui ca guvernul nou să își îndrepte eforturile spre construcția unui viitor economic mai puternic, abordând în mod deliberat vulnerabilitățile pe care le-a scos la iveală criza actuală.
Cei mai vulnerabili suportă din plin șocul căderii economice. Multe întreprinderi mici și mijlocii sunt în pragul falimentului, investițiile sunt în pericol. Populația cu venituri medii riscă să cadă în sărăcie, iar populația săracă privește cu disperare cum se adâncește în mizerie. Criza a lovit crunt județele cu concentrații mari de sectoare vulnerabile: servicii de cazare și alimentație, comerț cu amănuntul și industria prelucrătoare. Totodată, pandemia Covid a scos la iveală și adâncimea și importanța decalajului digital și al accesului la infrastructura digitală. Se vede asta astăzi, mai ales în sistemul național de învățământ.
Din cauza pandemiei, lumea început să fugă de orașe, să se ferească de marile aglomerări urbane. Acest fenomen se resimte din plin în piața imobiliară: sectorul birorurilor și cel rezidențial au de suferit, implicit și sectorul construcțiilor.
Pe scurt, 2021 va fi anul în care vom continua să trăim sub semnul Covid-19 și al impactului său economic și social. Va fi încă unul din „anii virusului”.
Daniel Apostol, analist economic