Printre noutățile legii învățământului se numără evaluarea anuală pe care autoritățile publice locale o fac pentru a verifica respectarea contractului și a planului de management administrativ-financiar, în urma căreia primarul și consiliul local pot propune demiterea directorilor de școli. Conform prevederii din ROFUIP 2024, hotărârea finală aparține inspectoratelor școlare județene ISJ/ISMB.
Directorii școlilor pot fi demiși „pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor stabilite prin contractul de management” și trebuie să fie respectată procedura de cercetare disciplinară prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Pentru a fi numit în funcția de director al unei unităţi de învăţământ de stat, candidatul trebuie să participe la un concurs naţional și să demonstreze că are abilități de manager, însă demiterea din funcție poate surveni la propunerea inspectorului școlar general al ISJ/ISMB, cu avizul consiliului de administraţie al ISJ/ISMB; la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, urmată de un raport de evaluare a activității directorului, realizat de către o comisie constituită la nivelul ISJ/ISMB, decizia finală aparținând consiliului de administrație al inspectoratului școlar; la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri sau de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la propunerea motivată a autorității publice locale - această ultimă prevedere nefiind în Regulamentul-cadru din 2022, deși o prevedere similară exista și în Codul Administrativ (OUG 57/2019) - articolului 106, conform căruia directorul de școală poate fi demis la propunerea „autorităților administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative”, și la propunerea primarilor, ca autorități executive.
Propunerile de demitere trebuie să fie motivate, în toate cele patru cazuri. Auditul este făcut de inspectoratul școlar, iar rezultatele se analizează în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al ISJ/ISMB, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform articolului 20 din lege.
Meritocrația, eliminată pe linie de partid
Inspectoratele școlare ar fi putut înlătura eventualele abuzuri pe care le pot face primarii și consiliile locale, dacă o altă prevedere din noua lege a învățământului preuniversitar s-ar fi aplicat - anume reformarea acestor instituții cu rol de control, prin desființarea celor actuale și reorganizarea pe bază de concurs. În acest moment, șefii inspectoratelor sunt numiți politic, astfel încât decizia finală pe care o vor lua nu are cum să fie una corectă.
Ca în multe alte situații, cele mai afectate vor fi școlile din mediul rural, mai ales acolo unde șeful inspectoratului școlar și primarul au aceeași culoare politică, iar directorii de școli nu se supun partidului de la conducerea instituțiilor publice.
„Directorii vor fi, astfel, obligați să facă politica partidului care trebuie, pentru a nu fi vânați permanent. Dacă eu am candidat la alegerile locale din partea adversarilor politici ai actualului primar, ca director de școală trebuie să mă aștept să fiu demisă, pentru că așa vrea primarul care-și dorește ca școlile să fie conduse de oamenii din partidul lui. Dacă nu vreau să fac politică sau nu mă conformez, având primarul, majoritatea în Consiliul Local și conducerea inspectoratului din același partid, indiferent ce aș face ca director de școală, nu am nicio șansă, în fața politicului. Mai multe șanse ar avea cei care au primari și majoritate în consiliul local din partea altui partid decât cel care a pus șeful de inspectorat. Dar ceea ce se aplică acum ne obligă, practic, să facem politică în școală, ceea ce nu ar fi trebuit să se întâmple”, spune directoarea unei școli din județul Dâmbovița.
La o altă școală, tot din mediul rural, din același județ, suplinitorii care au candidat sau au susținut alte partide decât cel din care fac parte directorul unității de învățământ, primarul și șeful inspectoratului au fost înlăturați. „Am candidat din partea altui partid și mi s-a atras atenția că nu voi mai obține postul de suplinitor, anul acesta. Posturile nu sunt scoase la concurs, fiind ținute pentru apropiații directoarei și ai primarului. S-a modificat legea și li s-a impus să le scoată pe toate, dar se poate face în așa fel încât și posturile de suplinitori să fie ocupate doar de cine vor ei. Pentru că am candidat împotriva actualului primar, de anul acesta nu mai predau la școala din sat. Școala a ajuns să fie sediu de partid politic”, spune o fostă suplinitoare.
Sistemul piramidal al numirilor pe post
Posturile din actualele inspectorate școlare ar fi trebuit să fie scoase la concurs anul acesta, iar regulamentul de concurs trebuia să fie făcut până în februarie 2024, însă a fost amânat cu un an, până pe 2 februarie 2025, astfel încât inspectoratele și școlile să rămână sub conducere politică în anul electoral.
În acest moment, toate inspectoratele școlare sunt conduse de persoane puse în funcție de către factorul politic de decizie la nivel de județ, nefiind organizate concursuri pentru aceste funcții în ultimii 4 ani. Astfel, șefii inspectoratelor pot să numească directori de școli, acolo unde posturile nu se ocupă în urma concursului.
Conform celui mai recent raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar 2022-2023, în anul 2022 au fost scoase la concurs 8.692 de posturi de director de școală, iar 1.336 de posturi de directori și directori adjuncți (15,4%) au rămas la mâna politicienilor, fiind ocupate prin numirea de către inspectorii școlari generali, dacă posturile au rămas neocupate și după a treia rundă a concursului.
Partidul care conduce județul își numește șeful de inspectorat care, la rândul lui numește directorul de școală, iar acolo unde ajunge director cineva indezirabil pentru partid, se poate demite directorul, prin abuz, dacă și primăria e condusă de aceeași formațiune politică.