Mai sunt puțin peste două luni și Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) se va opri. La sfârșitul lunii august autoritățile vor trage linie la programul european prin care țara noastră a avut la dispoziție 21 de miliarde de euro și vom vedea atunci câți bani am fost în stare să atragem. La cum arată astăzi statistica, și ea nu va mai suferi mari schimbări în bine, unul dintre cele mai slab performante ministere în atragerea acestor fonduri se dovedește a fi Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. El a reușit să rateze termenele de finalizare pentru nu mai puțin de 451 de proiecte de mediu. Ca soluție de avarie, după pierderea fondurilor PNRR, pentru a fi terminate, ele vor fi finanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Vorbim despre granturi în valoare de 3,63 miliarde de lei pe care am reușit să le ratăm în timp ce la butoane în Ministerul Mediului erau oamenii UDMR, PNL și USR.
Potrivit unui Memorandum aprobat de Guvernul Bolojan, aceste investiții au fost mutate din cauza stadiului fizic de execuție sub 30%, dar care sunt critice pentru pentru finalizarea unor investiții esențiale dezvoltării României. Totuși Ministerul Mediului se laudă cu această contraperformanță și spune că proiectele au fost salvate, fără a insista asupra faptului că finanțarea va fi acoperită din bugetul AFM. „Cele 451 de proiecte salvate reprezintă investiții de 3,63 miliarde lei și deservesc direct peste 3 milioane de români”, sună comentariul oficialilor de la Mediu. Proiectele mutate în curtea celor de la AFM vizează:
- extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori;
- colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate;
- sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente;
- înființarea de centre de colectare cu aport voluntar - construirea de insule ecologice digitalizate;
- centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane;
- construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor pentru a îndeplini obiectivele de reciclare din pachetul de economie circulară;
- dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.
Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți
Conform Memorandumului, s-a preluat implementarea de către AFM a 81 de contracte de finanțare cu o valoare totală de puțin peste două miliarde de lei. Valoarea preluată din PNRR, rest rămas de executat, și transferată pentru finanțare la AFM se ridică la 1,53 miliarde de lei.
Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți
S-a preluat implementarea de către AFM a 25 de contracte de finanțare cu o valoare totală de 334,54 milioane de lei. Valoarea proiectelor transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 271,54 milioane de lei.
Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente
S-a preluat implementarea de către AFM a 14 de contracte de finanțare cu o valoare totală de 128,52 milioane de lei. Valoarea proiectelor transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 106,21 milioane de lei.
Managementul deșeurilor
La această categorie de investiții sunt incluse proiectele care vizează:
-înființarea de centre de colectare cu aport voluntar. De aici au fost preluate la AFM 218 contracte de finanțare, pentru proiectele cu un progres fizic între 3% - 70%. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 1,12 miliarde de lei, din care valoarea transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 887,25 milioane de lei.
-construirea de insule ecologice digitalizate. De aici au fost preluate la AFM 60 contracte de finanțare, pentru proiectele cu un progres fizic de sub 36%. Valoarea valoarea totală a proiectelor se ridică la 415,47 milioane de lei, din care valoarea transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 321,50 milioane de lei.
-centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane. De aici au fost preluate la AFM 10 contracte de finanțare, pentru proiectele cu un progres fizic de 0 - 40%. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 320,42 milioane de lei, din care valoarea transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 272,56 milioane de lei.
-construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor pentru a îndeplini obiectivele de reciclare din pachetul de economie circulară și dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile. De aici au fost preluate la AFM 10 contracte de finanțare, pentru proiectele cu un progres fizic de până la 30%. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 421,80 milioane de lei milioane de lei, din care valoarea transferată la AFM, rest de executat, se ridică la 348,60 milioane de lei.
Pentru managementul apei, Ministerului Mediului are la dispoziție 403,23 milioane de euro, dar a atras doar 97,62 milioane de euro (24%), potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe 10 iunie.
Sute de zile pierdute pentru diverse avize
Gradul redus de absorbție a banilor europeni are ca explicație mai multe cauze. De la întocmirea notei conceptuale a proiectului și până la finalizarea lui durează 10-12 ani, declara Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei, în cadrul unei conferințe dedicate acestor investiții de către Antena 3 CNN. De exemplu, numai pentru partea de avize de mediu, se așteaptă în medie 450 de zile, iar pentru avizele de la Romsilva sau CNAIR, alte circa 250 de zile. „Ajungem să lucrăm 2/3 din timp pentru pregătirea proiectului și pentru constructori mai rămâne 1/3. Între timp se schimbă tehnologiile, valoarea proiectului se modifică din cauza inflației, a creșterii costurilor și încep alte probleme.
În anul 2024, 60,7% din populaţia rezidentă a României avea locuințele conectate la sistemele de canalizare.
Mica alianță UDMR - PNL - USR, semnatara eșecului
În septembrie 2021, Comisia Europeană aproba PNRR-ul românesc, iar în decembrie același an, Guvernul aproba o ordonanță de urgență care reglementa cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României. La mediu, PNRR a fost gestionat în toți acești ani de miniștri PNL, UDMR și USR, dar astăzi niciun partid nu-și asumă acest eșec. Lista miniștrilor Mediului include următoarele nume:
-
Diana-Anda Buzoianu – USR (din iunie 2025 – în prezent ministru interimar)
-
Mircea Fechet – PNL (iunie 2023 - iunie 2025)
-
Barna Tánczos – UDMR (decembrie 2020 - iunie 2023)
Epurarea apelor reziduale ne-a adus în fața CJUE
Accesul la apă potabilă sigură și de calitate reprezintă o prioritate națională, însă România se confruntă cu provocări majore în gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii de apă și canalizare. Probleme precum neconformitățile de calitate, întreruperile în alimentarea cu apă, infrastructura învechită și disparitățile regionale între zonele urbane și rurale sunt frecvente în multe județe. Am fost atenționați de mai multe ori de-a lungul anilor de către Comisia Europeană pentru că nu respectăm Directiva 91/271/CEE care impune statelor membre să se asigure că aglomerările urbane colectează și tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora. Am ignorat aceste avertismente, nu am acordat prioritate problemelor de mediu, iar în noiembrie 2024 am ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea obligațiilor legate de epurarea apelor uzate. Curtea nu va fi îngăduitoare cu noi și vom ajunge să plătim sute de milioane de euro până la conformare, a fost părerea unanim acceptată de cei prezenți la dezbateri, mai ales că există deja țări precum Grecia sau Spania care plătesc asemenea amenzi usturătoare.
Pentru managementul deșeurilor, Ministerul Mediului are la dispoziție 468,95 milioane de euro, dar a atras doar 166,06 milioane de euro (35,4%), potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe 10 iunie.
Deșeuri: reciclăm puțin și plătim amenzi
Nici la capitolul eliminarea deșeurilor, autoritățile române nu se pot lăuda cu mari performanțe. Un raport al Comisiei Europene din iunie anul trecut arăta că România se situa pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. Comparativ cu o medie UE de aproximativ 50%, noi reciclăm doar 12% din deșeuri. De asemenea, România a fost condamnată în decembrie 2023 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități de 600 de euro/zi pentru fiecare depozit neconform de deșeuri neînchis, bani pe care continuăm să-i plătim și astăzi. În ciuda acestei situații, Programul Fabrici de Reciclare, finanțat prin PNRR, a pornit abia anul trecut, după o întârziere de 3 ani, iar fabricile au termen să devină operaționale data de 30 iunie 2026. Astfel, un număr de 26 de fabrici de reciclare vor trebui să fie puse în funcțiune, valoarea investițiilor ridicându-se de 674,75 milioane de lei.