Europa riscă să devină o „colonie digitală” între SUA și China
Inteligența artificială a depășit de mult stadiul unei simple inovații tehnologice și a devenit un instrument de putere geopolitică. Potrivit lui Sergey Lagodinsky, vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană din Parlamentul European, Uniunea Europeană riscă să ajungă dependentă de Statele Unite și China într-un domeniu care va defini economia și securitatea mondială în următoarele decenii. Într-un editorial publicat de Euronews, oficialul european avertizează că Europa trebuie să reacționeze rapid dacă nu vrea să fie redusă la statutul de „colonie digitală”.
Inteligența artificială a devenit o armă strategică
Potrivit lui Sergey Lagodinsky, inteligența artificială a urmat un parcurs spectaculos într-un timp foarte scurt: a pornit ca o invenție tehnologică, s-a transformat într-un model de afaceri extrem de profitabil și, în prezent, a devenit un instrument cu implicații directe asupra securității naționale.
Punctul de cotitură ar fi venit odată cu lansarea modelului Mythos, dezvoltat de compania americană Anthropic, unul dintre principalii competitori ai ChatGPT și Gemini. Conform autorului, noul sistem AI este capabil să identifice și să exploateze vulnerabilități informatice complexe, transformând inteligența artificială într-o resursă strategică atât pentru apărare, cât și pentru atacuri cibernetice.
În opinia sa, Europa este departe de nivelul tehnologic atins de marile puteri și riscă să piardă complet controlul asupra propriului viitor digital.
Europa, exclusă din cele mai importante proiecte AI
Lagodinsky atrage atenția că inițiativa Project Glasswing, creată pentru cercetarea și limitarea riscurilor asociate modelului Mythos, nu include niciun actor european.
Mai mult, decizia administrației americane de a restricționa accesul la Mythos pentru persoanele care nu sunt cetățeni americani reprezintă, în opinia sa, primul exemplu concret al unui așa-numit „AI kill switch” – posibilitatea ca accesul la cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie oprit unilateral.
Acest precedent demonstrează că, dacă Washingtonul ar decide acest lucru, aproximativ 88% din populația lumii ar putea pierde peste noapte accesul la cele mai performante modele americane de inteligență artificială. În același timp, China este estimată să atingă capabilități similare într-un interval de aproximativ un an.
În acest context, autorul avertizează că Uniunea Europeană riscă să devină o „colonie digitală”, prinsă între cele două mari puteri tehnologice.
Bruxelles-ul trebuie să acționeze rapid
În opinia vicepreședintelui Grupului Verzilor din Parlamentul European, recuperarea decalajului tehnologic este încă posibilă, însă presupune măsuri rapide și investiții fără precedent.
Prima prioritate este atingerea unei mase critice de investiții. În competiția globală pentru inteligența artificială, spune acesta, nu mai este vorba despre miliarde de euro, ci despre investiții de ordinul trilioanelor.
Aceste resurse nu pot proveni exclusiv din bugetele publice, motiv pentru care instituțiile europene ar trebui să convoace de urgență liderii celor mai mari companii europene și să obțină angajamente ferme pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii AI.
Potrivit autorului, liderii marilor companii trebuie să înțeleagă că nu este vorba doar despre competitivitate economică, ci despre propria lor supraviețuire într-o piață globală dominată de inteligența artificială.
Piața unică europeană trebuie folosită ca avantaj competitiv
Sergey Lagodinsky susține că dimensiunea pieței europene reprezintă unul dintre puținele avantaje reale pe care Uniunea Europeană le mai deține.
În acest sens, el cere accelerarea finalizării Uniunii Piețelor de Capital și a pieței digitale unice europene.
Totodată, autorul propune dezvoltarea unor proiecte comune de amploare, precum gigafabrici franco-germane dedicate tehnologiilor AI sau constelații spațiale europene, capabile să ofere infrastructura necesară independenței tehnologice.
În opinia sa, soluțiile dezvoltate separat la nivel național nu mai sunt suficiente într-o competiție globală dominată de giganți economici și tehnologici.
Europa trebuie să conducă o alianță internațională
Pe lângă consolidarea capacităților interne, editorialul susține că Bruxelles-ul ar trebui să formeze un consorțiu internațional al statelor democratice cu putere medie, care să își pună în comun infrastructura de procesare necesară dezvoltării inteligenței artificiale.
Autorul consideră că Uniunea Europeană este singura putere globală capabilă să promoveze un model bazat pe cooperare internațională, în opoziție cu ceea ce el numește „imperialism digital”.
Strategia digitală externă a Uniunii Europene oferă deja cadrul pentru astfel de parteneriate, însă, spune Lagodinsky, este momentul ca acestea să fie transformate în proiecte concrete.
Relația cu Statele Unite rămâne inevitabilă
În același timp, oficialul european admite că, pe termen mediu, Europa nu poate evita dependența de infrastructura americană.
Dezvoltarea propriilor companii europene de inteligență artificială va continua să depindă de puterea de calcul și de industria americană a semiconductorilor.
Uniunea Europeană dispune de un avantaj strategic important prin compania olandeză ASML, lider mondial în tehnologia echipamentelor pentru fabricarea cipurilor, însă această poziție nu este suficientă pentru a echilibra influența Statelor Unite.
Din acest motiv, Lagodinsky propune o strategie de „paralelism strategic”: cooperare cu Washingtonul acolo unde este necesară, în paralel cu investiții masive care să permită Europei să își construiască, în timp, propria autonomie tehnologică.
Reglementările europene pot deveni un avantaj
Contrar opiniilor care solicită relaxarea reglementărilor, autorul consideră că standardele europene privind transparența și protecția utilizatorilor reprezintă un avantaj competitiv.
Aceste reguli, afirmă el, oferă cetățenilor încredere în tehnologiile bazate pe inteligență artificială și creează condițiile necesare pentru ca firmele americane să continue să aibă acces la piața europeană.
În plus, investițiile în eficiența energetică și reducerea consumului de apă al infrastructurii AI ar trebui integrate în viitoarea cooperare transatlantică.
Totodată, beneficiile economice generate de inteligența artificială ar trebui distribuite mai echitabil, astfel încât cetățenii să nu suporte costurile transformării digitale, în timp ce marile companii acumulează majoritatea profiturilor.
Europa se află într-un moment decisiv
În concluzie, Sergey Lagodinsky avertizează că Europa a intrat într-o etapă complet nouă a competiției globale pentru inteligența artificială.
Mobilizarea capitalului privat, construirea unor alianțe internaționale și negocierea unei relații echilibrate cu Statele Unite sunt măsuri dificile și adesea contrare modului tradițional în care funcționează Uniunea Europeană.
Totuși, spune oficialul european, precedentul creat prin limitarea accesului la cele mai avansate modele AI demonstrează că tehnologia a devenit deja un instrument geopolitic. Miza nu mai este doar dezvoltarea economică, ci capacitatea Europei de a-și controla propriul destin într-o lume în care accesul la inteligența artificială poate deveni, oricând, o armă de presiune politică și strategică.