Jurnalul.ro Cultură Un scriitor (evreu) uitat pe nedrept: Felix Aderca, sburătorul modernismului românesc

Un scriitor (evreu) uitat pe nedrept: Felix Aderca, sburătorul modernismului românesc

de Florian Saiu    |   

F. (Froim Zeligu, nu Felix) Aderca, născut pe 25 martie 1891, la Puiești-Tutova, mort într-o zi de iarnă, 12 decembrie 1962, la București, a fost unul dintre cei mai nedreptățiți scriitori ai literaturii române. Să aflăm și de ce.

„La 1915, Felix Aderca ținea stindardul luptei pentru simbolism: zece ani mai târziu - pe cel al «bătăliei Arghezi». Și ce ar fi fost oare Eugen Lovinescu fără busola lui «dom’ Aderca și dom’ Camil» înainte să se certe cu ei?”, remarca criticul și istoricul literar Paul Cernat într-un crochiu conturat în amintirea scriitorului și esteticianului Felix Aderca. 

Al doilea amant al doamnei Chatterley

Redăm, în continuare, cele mai relevante tușe: „Romancier versatil și experimental, inegal, dar mereu interesant, Aderca a fost un ferment al modernismului autohton prin «Domnișoara din Strada Neptun», «Omul descompus», «Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor», «1916», «Moartea unei republici roșii», «Caporalul Aurel» ș.a. Romanul S.F. «Orașele înecate/scufundate» e un reper autohton în istoria genului. Sub pseudonimul anglo-american Clifford Moore a publicat un roman erotic, «Al doilea amant al doamnei Chatterley», în plin scandal D. H. Lawrence (Felix Aderca figura, oricum, în topurile moralizant-xenofobe ale scriitorilor-pornografi, «iudeo-moderniști»)”. 

„Oameni excepționali” (Hitler, Stalin…)

În completare: „Nu uit nici că, în 1934, Felix Aderca a fost cel care l-a angajat (prima dată) pe Geo Bogza ca reporter la  «Vremea». Eseist informat, up to date, tovarăș de drum al tuturor (ultra)modernismelor, s-a vrut a fi un fel de Stefan Zweig autohton, autor al unor monografii de personalități - mai slabe, helas, decât ale modelului vienez. Volumul «Oameni excepționali» (1933), unde figurează, între alții, Hitler și Stalin, e greu de înțeles azi. Autorul eseului «Lumea văzută estetic» a fost, de fapt, un «caz» în multe privințe atipic - a se vedea și ce scria despre el în «Jurnal» Mihail Sebastian. «Mărturia unei generații», ampla sa culegere de interviuri cu scriitori interbelici, rămâne un reper”. 

Recuperare superficială

În loc de concluzie: „Realismul socialist de după 1948 n-a reușit să îl recupereze decât superficial pe fostul «sburătorist» - jurnalul său ne-ar putea spune mai multe. Iar meritoriile eforturi recuperatoare din ultimele decenii, de la Margareta Feraru și Valentin Cifor la fiul Marcel Aderca, s-au dovedit cu totul insuficiente. Nici a doua sa soție, înzestrata prozatoare Sanda Movilă (Maria Ionescu), n-a avut parte de receptarea meritată”.

Interzis la școală

În 1910 Felix Aderca era eliminat pentru totdeauna din toate şcolile din ţară de instanţa supremă, adică fără vreo posibilitate legală de a contesta decizia. Motivul oficial, potrivit mărturiilor de mai târziu ale scriitorului (păstrate la Biblioteca Academiei Române), este cel puțin aiuritor: conceperea unei lucrări despre Imperiul Roman în care creştinismul era analizat ca unul dintre factorii care au grăbit declinul Imperiului…  

61 de ani s-au împlinit pe 12 decembrie 2023 de la moartea scriitorului Felix Aderca

„Romancier versatil și experimental, inegal, dar mereu interesant, Felix Aderca a fost un ferment al modernismului autohton”, Paul Cernat, istoric literar

„Tovarăș de drum al tuturor (ultra)modernismelor, Aderca s-a vrut a fi un fel de Stefan Zweig autohton, autor al unor monografii de personalități - mai slabe, helas, decât ale modelului vienez”, Paul Cernat, istoric literar 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri