Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a propus miercuri înfiinţarea unei entităţi care să se ocupe exclusiv de toate etapele procesului de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic.
Această instituţie se va numi Administraţia Municipală pentru Consolidarea Imobilelor cu Risc Seismic şi va funcţiona în subordinea CGMB.
Firea a precizat, la o conferinţă de presă, că a propus înfiinţarea acestei instituţii "având în vedere complexitatea operaţiunii de consolidare, dar mai ales a celei de expertizare, convingerea cetăţenilor care locuiesc în imobile cu bulină roşie să accepte altă locuinţă pe perioada consolidării, precum şi necesitatea ca lucrările să aibă o durată precisă, limitată în timp şi previzibilă".
Ea a anunţat că în şedinţa din septembrie a CGMB va veni cu un proiect de hotărâre în acest sens.
"Suntem la un moment zero în care clădirile cu bulină vor fi consolidate în regim de urgenţă şi vom începe cu cele care sunt 100% în proprietatea Primăriei, iar pentru clădirile care au co-proprietari sau sunt 100% în proprietate privată, acei proprietari trebuie să conştientizeze că nu se pot juca cu viaţa nimănui", a spus Firea.
Edilul general a mai precizat că, de săptămâna viitoare, angajaţii Primăriei, care s-au ocupat de acest proces, dar nu au făcut-o în mod coordonat, pentru că au avut şi alte atribuţii, vor trece la renotificarea proprietarilor care locuiesc în clădiri care prezintă pericol public.
Ea a adăugat că va apela şi la măsuri de coerciţie în cazul proprietarilor care nu-şi părăsesc locuinţele pe timpul consolidării.
"Din păcate, trebuie să apelăm şi la câteva măsuri prin care să-i conştientizăm pe proprietari că-şi pun viaţa în pericol, iar dacă ei nu locuiesc acolo şi au închiriat acele locuinţe au obligaţia să-i informeze pe chiriaşi şi să pună capăt acelor contracte. Se va merge şi la amendarea, conform legii, a proprietarilor, pentru neprezentarea cadastrului apartamentului, spaţiului cu altă destinaţie, în 60 de zile de la notificare, precum şi acţionarea în instanţă a proprietarilor care nu permit accesul în locuinţe, în faza de proiectare şi/sau execuţie (n.r. - a consolidării) şi obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale", a afirmat edilul şef.
Firea a mai spus că anul acesta a fost alocat pentru consolidare, din fondurile primăriei, un buget de aproximativ 13 milioane lei, la care se adaugă suma de 20,385 de milioane de lei de la bugetul de stat. Ea s-a arătat nemulţumită de fondurile prevăzute şi a spus că va încerca să majoreze suma la următoarea rectificare.
Potrivit primarului general, costurile estimative în blocurile ce urmează a fi consolidate sunt de 270 - 450 de euro pe metru pătrat, iar rata lunară pe care urmează să o plătească proprietarii din aceste imobile variază între 200 şi 500 de lei pe lună şi chiar 700 de lei pe lună pentru suprafeţele mai mari, pe o perioadă de până la 25 de ani.
În context, Firea a menţionat că proprietarii se pot muta pe timpul consolidării clădirilor în care locuiesc în imobilele puse la dispoziţie de Primăria Capitalei, cu destinaţia de "locuinţe de necesitate", aflate în bulevardul Naţiunile Unite nr.8 şi nr.9, precum şi în Calea 13 Septembrie nr. 224.
Totodată, primarul general a anunţat că se va adresa Parlamentului şi Guvernului pentru a obţine modificarea legislaţiei în domeniul consolidării.
"Voi merge şi la Parlament cu propunere de modificare legislativă. De asemenea, la Guvern, să modificăm toate criteriile privind abordarea subiectului cu risc seismic. Este nevoie de un efort comun: Primărie Generală, Guvern, Parlament, pentru a avea rezultate", a spus Firea.
Pe de altă parte, Luiza Matheas, director executiv adjunct la Direcţia de Investiţii, a precizat că perioada de consolidare a clădirilor poate fi prelungită din cauza procedurii judiciare în cazul proprietarilor care refuză să permită lucrările.
Conform primarului general, lista imobilelor din Bucureşti, expertizate tehnic cu risc seismic, cuprinde 774 de clădiri: 183 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, clasa I risc seismic - 173 de clădiri, clasa a doua de risc seismic - 318 clădiri, clasa a III-a de risc seismic - 94 de clădiri şi clasa a patra - 6.
Imobilele au fost expertizate în perioada 1994 - 1996 de către fostele icral-uri preluate de municipalitate pe bază de inventar. După 1997, clădirile au fost expertizate la solicitarea proprietarilor sau a asociaţiilor de proprietari, prioritate având clădirile cu regim de înălţime de minimum P plus 5 etaje şi construite înainte de 1940.
Din totalul clădirilor expertizate au fost consolidate din anul 2001 până în prezent 75 de imobile. 18 au fost consolidate de către Primărie, restul pe cheltuiala proprietarilor. Pentru 62 de clădiri din cele 183, au fost depuse documentele legale de către asociaţiile de proprietari, însă doar pentru 11 imobile sunt încheiate contracte de execuţie a lucrărilor în condiţiile legii şi numai în trei dintre acestea sunt deschise şantiere.
Pentru alte 19 clădiri sunt elaborate proiectele de consolidare, iar pentru restul de 29 dosarele proprietarilor sunt incomplete. AGERPRES