Magistratul în cauză s-a aflat printre preferatele zonei media apropiate de binomul Coldea-Kovesi, mai ales pentru condamnările pronunțate în dosare cu răsunet instrumentate de DNA. Le-a condamnat pe Elena Udrea la 8 ani de pușcărie și pe Ioana Băsescu la 5 ani de pușcărie, în dosarul campaniei electorale prezidențiale din 2009. Udrea chiar a blestemat-o pe judecătoare pentru această soluție și a acuzat-o de imparțialitate, pe motiv că, în timp ce judeca acest dosar, scria cărți împreună cu judecătorul de caz, Marius Bulancea. Apoi, judecătoarea l-a condamnat pe fostul edil general al Capitalei la 10 ani și 8 luni de închisoare, iar pe fostul strateg al PSD, Viorel Hrebenciuc, la 3 ani de închisoare cu executare. Ulterior, însă, Claudia Jderu a intrat în conflict cu aceeași zonă media, când a decis să pună în aplicare deciziile CCR și ale ÎCCJ pe chestiunea prescripției, fapt ce i-a adus acuzații că pronunță decizii contrare intereselor financiare ale UE și contrare dispozițiilor CJUE. Lucrurile au mers până acolo, încât presa apropiată de binom a acuzat-o pe această judecătoare că, în timp ce judeca dosarul în care era inculpat soțul (decedat între timp) fostei șefe a DIICOT, Georgiana Hosu, judecătoarea Jderu s-a înscris la procedura de competiție pentru desemnarea judecătorului român la CEDO, cu sprijin politic. CSM a intervenit și i-a apărat reputația profesională a acestei judecătoare.
Procesul de la Curtea de Apel București, care îi are drept protagoniști pe membrii rețelei „generalilor”, a fost înregistrat sub numărul de dosar 446/2/2024 (2450/2024), la data de 17 iulie 2024 și a fost alocat Completului S1 C12 Drepturi și Libertăți. Obiectul dosarului se referă la trei plângeri formulate împotriva măsurii controlului judiciar pe cauțiune, iar petenții sunt cei trei inculpați celebri Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă.
Cauza a fost repartizată completului menționat mai sus, iar primul termen de judecată a avut loc marți, 23 iulie 2024, prilej cu care magistratul învestit cu soluționarea plângerilor a dispus amânarea cauzei, „pentru studierea dosarului de urmărire penală”, alocând un viitor termen pentru luni, 29 iulie 2024.
Ei bine, judecătorul care compune acest complet S1 C12 Drepturi și Libertăți al Curții de Apel București se numește Claudia Jderu. Judecătoarea care va decide soarta juridică a fostului director militar al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea, s-a remarcat pentru soluționarea câtorva dosare de răsunet, în care a pronunțat condamnări spectaculoase, iar persoanele condamnate s-au aflat pe „lista scurtă” a Direcției Naționale Anticorupție din timpul mandatelor Laurei Codruța Kovesi, partenera de binom a lui Florian Coldea.
Judecătoarea Claudia Jderu a absolvit, în anul 2000, Facultatea de Drept din cadrul Universității București și, în anul 2003, Institutul Național al Magistraturii. În perioada iulie 2004 – martie 2009, a activat în cadrul Judecătoriei Sectorului 2, apoi, din aprilie 2009, a activat la Secția a II-a Penală a Tribunalului București, iar, în prezent, este judecător de penal la Curtea de Apel București.
Blestemată de Elena Udrea
În 2 martie 2021, Claudia Jderu a condamnat-o pe Elena Udrea la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare în celebrul dosar al fraudării finanțării campaniei electorale prezidențiale a lui Traian Băsescu, din anul 2009. Tot atunci, fata cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, a primit, la rândul ei, în același dosar, o condamnare de cinci ani de închisoare cu executare.
Ulterior, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul penal a fost închis, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. De asemenea, și recursul în casație al Direcției Naționale Anticorupție a fost respins de către instanța supremă.
Elena Udrea a acuzat, încă din anul 2015, de când a început să aibă probleme de natură penală cu DNA-ul condus de Laura Codruța Kovesi, că în spatele dosarelor instrumentate de procurorii subordonați „Zeiței anticorupție” s-ar afla însuși generalul Florian Coldea. La momentul în care Curtea de Apel București a pronunțat condamnarea pe fond în acest dosar, Elena Udrea a răbufnit și a blestemat-o pe judecătoarea Claudia Jderu. „M-a condamnat pentru patru fapte neprevăzute de legea penală din 2009. Asta nu are cum să explice. Cum poți să condamni pe cineva în baza unor convenții europene, rapoarte GRECO și documente subsecvente, nu în baza Codurilor penale? Este o enormitate. Argumentele pur și simplu fac de râs pregătirea pe care o are judecătoarea. Cum poți să spui că am spălat bani în 2009 pentru fapte din 2010? Este absurd. O să-i fac plângere penală doamnei judecătoare Jderu și sesizare la CSM. Femeia asta a dat o decizie absurdă! Nu știu cum va dormi la noapte! O blestem să simtă copiii ei ce simte copilul meu! Nu înțeleg cum va dormi această femeie liniștită la noapte”, a reacționat, imediat după aflarea sentinței, la acel moment, Elena Udrea.
A publicat lucrări științifice împreună cu procurorul de caz
De altfel, în martie 2021, avocații Elenei Udrea au cerut recuzarea judecătoarea Claudiei Jderu, pe motiv că este o apropiată, din punct de vedere profesional, a procurorului de caz de la DNA, celebrul Marius Constantin Bulancea.
Conform cererii de recuzare, judecătoarea Claudia Jderu este coautor al publicațiilor „Codul de procedură penală - Comentarii pe articole”, Ediția 1, Ediția 2 și Ediția 3 din 2017 și Ediția de Colecție din 1 iulie 2020, împreună cu procurorul care a întocmit rechizitoriul, Marius Bulancea, și ați coautori.
Udrea mai arăta, la acel moment, că ultima ediție a fost publicată la data de 1 iunie 2020, „chiar în timpul derulării cercetări judecătorești, rezultând că, în timp ce doamna judecător Jderu efectua cercetarea judecătorească a rechizitoriului întocmit de procurorul Marius Bulancea, aceasta colabora cu același procuror la editarea unei lucrări de specialitate în cadrul căreia, în niciun caz, nu puteau să apară păreri divergente”.
Marius Constantin Bulancea este, în prezent, consilier al Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European (EPPO), iar soția sa, ex-judecător la Curtea de Apel București, este, în prezent, judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, acolo unde se află și sediul EPPO.
Alte condamnări grele pronunțate în dosare celebre
La data de 13 mai 2022, judecătoarea Claudia Jderu l-a condamnat definitiv pe fostul primar general al Capitalei, doctorul Sorin Oprescu, la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu.
În mai 2019, instanța de fond, mai exact Tribunalul București, îi aplicase lui Sorin Oprescu o pedeapsă de 5 ani și 4 luni de închisoare cu executare. La Curtea de Apel București, practic, judecătoarea Claudia Jderu a dublat această pedeapsă.
De asemenea, șoferul lui Sorin Oprescu, Cristian Stanca, a fost condamnat în același dosar la o pedeapsă de 7 ani și 2 luni de închisoare cu executare.
Interesant în acest caz este că unui dintre cei trei judecători care au făcut parte din complet a formulat o opinie separată, considerând că trebuie desființate unele probe administrate în acest dosar. Era vorba despre interceptări și înregistrări audio-video realizate de Serviciul Român de Informații.
Sorin Oprescu se află, în prezet, în Grecia. La Atena.
Aceeași judecătoare Claudia Jderu a mai pronunțat decizii crunte de condamnare cu închisoarea. Spre exemplu, Vanessa Youssef a primit trei ani de pușcărie pentru trafic de influență în legătură cu contractele Microsoft. Totodată, fostul deputat și strateg al PSD, Viorel Hrebenciuc, a primit trei ani de închisoare cu executare în dosarul „GIGA TV”, pentru intervenții la Consiliul Național al Audiovizualului.
Atacată de presa apropiată Binomului, după ce a ținut cont de deciziile obligatorii ale CCR și ÎCCJ în materia prescripției
Toate aceste referințe au făcut ca, până la un anumit moment dat, judecătoarea Claudia Jderu să fie aplaudată de către site-urile și aplicațiile pro-DNA și pro-Coldea. Asta, până când judecătoarea a călcat pe „bec” și a luat decizii în dezacord cu percepția despre înfăptuirea justiției a acestor publicații.
Astfel, presa pro-Kovesi a început să o critice pe Claudia Jderu, mai ales pentru că a îndrăznit să dispună închiderea procesului penal față de fostul politician PNL, ex-PDL, Marin Anton, trimis în judecată de DNA pentru o mită de 5,3 milioane de euro. Criticii magistratei s-au arătat deranjați de faptul că judecătoarea a scris în motivare că „interesele financiare ale Uniunii Europene merită să fie protejate, însă acest lucru nu poate avea întâietate în fața apărării unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivității legii penale mai favorabile”.
Judecătoarea a aplicat, spre dezacordul sistemului, deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptate în privința prescripției răspunderii penale, ceea ce a fost considerat ca fiind „contrar dreptului european”.
De altfel, judecătoarea Claudia Jderu intrase deja în dizgrația presei apropiate de Kovesi, fiind atacată pe motiv că, în timp ce judeca în apel dosarul în care soțul fostei șefe a DIICOT Georgiana Hosu (în funcție la acel moment), Dan Hosu, fusese trimis în judecată tot de DNA în speța „Carpatica”, s-a înscris în competiția pentru desemnarea judecătorului român la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Mai mult, unele site-uri apropiate DNA din perioada Kovesi acreditau chiar ideea că numele Claudiei Jderu a fost susținut de deputata PSD Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
Aceleași site-uri au atacat și decizia lui Cătălin Predoiu, ministru al Justiției la acel moment, de a o numi șefă la DIICOT pe Georgiana Hosu, iar scandalul generat a ajuns până acolo încât aceasta din urmă și-a prezentat demisia. Soțul acesteia a decedat între timp.
În 11 aprilie 2023, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, în unanimitate, cererea de apărare a reputației profesionale a judecătoarei Claudia Jderu în acest scandal mediatic.
Decizia urmează să fie anunțată luni. Miza pare să fie una majoră
Iată, așadar, cum, de la laude din partea presei apropiate sistemului, judecătoarea Claudia Jderu a ajuns să fie atacată la baionetă, atunci când nu a mai acționat în conformitate cu „principiile” acestei părți media. Iar, acum, aceeași judecătoare urmează să-i stabilească soarta „stăpânului sistemului”, Florian Coldea.
Reamintim că, marți, 23 iulie 2024, generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă au participat la primul termen de judecată, la Curtea de Apel București, în procesul în care solicită revocarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune instituită de DNA, în 24 mai 2024 și prelungită cu încă 60 de zile în data de 17 iulie 2024.
Judecătoarea Claudia Jderu a dispus amânarea pronunțării unei soluții în această cauză, pentru data de 29 iulie 2024, după ce l-a lăsat pe Florian Coldea să vorbească, în sala de judecată, timp de două ore și zece minute. La final, Coldea s-a declarat mulțumit de această amânare, pentru că, așa, va putea studia dosarul de urmărire penală și își va putea pregăti „mai bine” apărarea.
La momentul depunerii plângerii împotriva măsurii controlului judiciar pe cauțiune, mai exact în 17 iulie 2024, Florian Coldea se afla în posesia unei copii a dosarului de urmărire penală de cinci zile, Iar, până la momentul amânării judecării procesului, avusese la dispoziție 11 zile pentru parcurgerea filelor din acest dosar. Cu sprijinul judecătoarei Claudia Jderu, Florian Coldea a mai primit un răgaz de încă șase zile.
În aceste condiții, va fi foarte interesant de aflat ce decizie va pronunța judecătoarea Claudia Jderu în acest dosar, prin care Florian Coldea cere să scape de interdicția de a părăsi teritoriul României, de a lua legătura cu martorii și cu coinculpații din dosar și de indisponibilizarea sumei de 500.000 de ei, constituită drept cauțiune pentru a rămâne în libertate.