Nici măcar nu s-a luat în calcul abandonul școlar generat de pandemie, pe termen lung. Nu s-au găsit soluții pentru elevii care sunt deja în depresie severă. Unii dintre cei foarte grav afectați de această problemă s-au sinucis, la finalul anului școlar precedent. Ceilalți nu apar în statistici. Vor fi vizibili abia la finalul acestui an școlar, când vor dispărea la „numărătoare”. Chiar și dintre cei care merg la școală sunt mulți care au randament scăzut și au nevoie de ajutor din partea psihologilor. În plus, sunt mulți profesori și părinți afectați, la rândul lor. Un posibil program național pentru revenirea la normalitate ar trebui să-i includă și pe ei.
Pentru elevii care deja sunt la un pas de a abandona școala, din cauza depresiei, ar trebui să se facă un program național de reintegrare, cu o „armată” de psihologi care să rezolve fiecare caz în parte. Dar nici măcar nu a observat cineva din Guvern că acești copii și adolescenți cu probleme au fost abandonați de stat. Sindicatele din învățământ încearcă să vină cu o propunere de plan proactiv către Executiv, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Problemele create de pandemie încă nu s-au rezolvat, mai ales în școli. Copiii și adolescenții care au reușit să „se târască” în ultimii trei ani, finalizând cu greu studiile, nu au revenit la normal, deși statisticile oficiale nu semnalează aceste situații. Sunt deja multe cazuri disperate, în care părinții încearcă să ceară ajutor școlilor, însă nu are nimeni o soluție. Dacă nu s-a discutat despre un plan național și dacă nu există un buget, școlile nu au cum să acționeze. Cele mai grave sunt cazurile în care elevii refuză să mai meargă la școală, de frică. Fobia creată în timpul pandemiei produce în continuare efecte extrem de nocive, atât la nivel individual, cât și în societate, pentru că abandonul școlar care va fi astfel generat se va traduce, ulterior, în alocări bugetare pentru susținerea adulților fără studii.
Nu pot fi exmatriculați, dar rămân repetenți
Există cazuri în care copiii sau adolescenții care au reușit să treacă de ultimii trei ani școlari, cu ajutor din partea profesorilor, acum au clacat. Unii nu mai vor să iasă deloc din casă. Dintre ei, unii au mers la specialiști și au obținut acte medicale pentru a-și „îngheța” anul școlar, însă alții refuză categoric să mai meargă la psiholog sau la psihiatru, neavând nici măcar documente medicale doveditoare. În cazul lor, școlile le-au transmis părinților că singura soluție este să adune absențe și să rămână repetenți.
Mulți se tem de exmatriculare. Pentru cei din clasa a XII-a nici măcar nu poate fi „înghețat” anul. Și aceasta este o măsură luată anterior pandemiei, iar regulamentul nu s-a modificat, pentru a răspunde nevoilor noii situații. În cazul celor cu burse sociale și cu pensii de urmaș, unde este un singur părinte, intervine și problema sărăciei, dacă elevul nu mai merge la școală și i se sistează plata acestor ajutoare financiare, iar astfel se agravează mai mult problemele.
„Nu au voie să-i exmatriculeze. Dacă elevul nu merge la școală, profesorul nu are cum să nu-i pună absențe. Regulamentul școlii prevede și sancțiuni pentru elevii care nu merg la școală. Dacă nu merge la școală, nu are cum să învețe. Problema e foarte sensibilă, pentru că e un cerc vicios. Consilierul școlar trebuia să se implice, părinții trebuiau instruiți cum să gestioneze situația și, evident, făcute toate eforturile ca acești copii să vină la școală. Dar nu este numai răspunderea școlii, ci și a părinților. Poate este nevoie de un program național. Ne gândim la asta”, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Părinții, la rândul lor, pot fi și ei grav afectați de problemele din pandemie și de cele din această perioadă. Sunt unii părinți șomeri sau cu venituri foarte reduse, sunt oameni bolnavi sau, la rândul lor, în depresie severă. Sunt mame singure, care abia pot să mai gestioneze situația de acasă și de la locul de muncă, dar nu mai pot face față și problemelor de la școală ale copiilor. Deși toate aceste situații au fost create de seria de măsuri din timpul pandemiei, nu a fost creat un program național pentru recuperarea victimelor. Acești părinți care la rândul lor au probleme grave ar trebui să fie incluși în programul de recuperare, așa cum se întâmplă în alte situații.
Mai e nevoie de 6.000 de psihologi
Sunt și cazuri în care copiii acceptă să meargă la școală, dar nu mai pot da randament. La psiholog sau la psihiatru ar putea ajunge doar dacă ar exista suficient de mulți specialiști în România. În mediul rural și în orașele mici e foarte greu să fie găsiți specialiștii. Sindicatele spun că ar fi nevoie de cel puțin 6.000 de psihologi, la nivel de țară, pentru a putea rezolva situația elevilor, dar și a profesorilor afectați de aceeași situație. S-ar putea trimite acești specialiști peste tot în țară, doar dacă va exista un program național, gestionat de Guvern și finanțat suficient de bine încât să salveze situația. „Trebuie să se apeleze la psihologi. Noi vom aborda oficial acest subiect, la Ministerul Educației. Sunt deja mulți elevi care și-au luat acte medicale și nu mai vin la școală din cauza depresiei. Din păcate, se poate amâna o singură dată anul școlar, dar deja avem o situație diferită de cea anterioară pandemiei. Voi discuta cu juristele Federației, pentru a face o adresă la Minister, să solicite o inventariere a acestor cazuri, în toate școlile. Apoi să se găsească soluții de finanțare. Chiar ieri mi-a fost semnalat și mie un astfel de caz grav și știu că sunt multe altele, dar care nici măcar nu se cunosc”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Soluția care ar putea fi aplicată, în acest caz, este colaborarea între cel puțin trei ministere care în perioada 2020-2022 au putut să dea ordine comune, pentru a impune restricții, iar acum pot folosi aceeași strategie: Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății. S-ar putea folosi rețeaua deja existentă de asistență socială a Ministerului Muncii și datele centralizate de Ministerul Educației, care să arate câte astfel de cazuri sunt și în ce categorii se pot încadra. Ministerul Sănătății și-ar putea pune la dispoziție rețeaua națională de medici, cabinete medicale, psihologi și psihiatri. Ar putea fi incluse în program și ONG-urile care au contribuit, în ultimii 20 de ani, la programele de reducere a abandonului școlar, prin campaniile de informare și conștientizare în comunitățile defavorizate. Există deja proiecte care au avut rezultate bune, iar acum s-ar putea adapta pentru noua situație.
Dascălii sunt considerați neafectați
În depresie din cauza pandemiei sunt și mulți profesori, nu doar elevii. Nici pentru ei nu s-a gândit nimeni la vreo soluție. „Nu știm cum să rezolvăm situația nici în privința dascălilor traumatizați. Noi avem o problemă și la nivel de societate, pentru că se feresc oamenii să meargă la psiholog, să nu se spună că sunt nebuni. În alte țări au abonament la psiholog sau la psihiatru și se duc pentru orice lucru considerat la noi nesemnificativ. Este o problemă de sănătate publică și ar putea colabora ministerele, pentru a rezolva această situație. Problema mai e și cu psihologii, pentru că nu prea avem. Este un psiholog la circa 2.000 de elevi, dar acela nu va mai avea timp să se ocupe și de cadrele didactice. Este imposibil să facă față situației actuale, mai ales în mediul rural și în urbanul mic. Din circa trei milioane de elevi, circa 40% sunt în mediul rural. Ar trebui cel puțin 6.000 de psihologi pe care nu-i avem în acest moment”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.
Psihologi sunt suficienți, în România, dar trebuie să fie incluși într-un program național. „Am propus o soluție prin care statul să plătească măcar 10-15 ședințe la psiholog pentru fiecare persoană afectată de depresie, după pandemie. Sunt mulți români care nu au bani să plătească aceste ședințe la psiholog sau nu se pot deplasa până la un cabinet, dacă locuiesc în mediul rural. În legătură cu teama sau rușinea de a merge la psiholog, problema se rezolvă simplu: există consilierul școlar, care de fapt e psiholog și poate asigura acel suport de care este nevoie. Se poate face un program național de reintegrare și consiliere. Probabil ar trebui să se facă un program-pilot în care să fie pregătiți psihologi care apoi să-i poată pregăti pe alții. Consecințele sunt profunde și se vor vedea pe termen lung. Frica, izolarea și învățatul online au creat aceste probleme. Franța, Italia și alte țări au făcut deja aceste lucruri”, a explicat, pentru Jurnalul, Leliana Pârvulescu, doctor în Psihologie.
Un alt model de succes care ar putea fi preluat pentru a ajuta cât mai mulți elevi, profesori și părinți afectați de pandemie, care acum sunt în depresie, este cel al caravanelor medicale. Așa cum au ajuns caravane cu medici și asistenți medicali în satele care nu au acces la cabinete specialiștilor, acum pot fi trimise caravane cu psihologi, acolo unde este nevoie. O colaborare între cele trei ministere, care să preia inclusiv ONG-uri specializate în astfel de situații, ar fi o soluție pentru actuala situație de criză nevăzută la nivel de Guvern.
S-ar putea găsi soluții, pentru a readuce la școală copiii și adolescenții care sunt în depresie din cauza pandemiei, însă pentru asta e nevoie de bani. Dacă proiectul actual trece cu votul Parlamentului, bugetul Educației s-ar putea ridica la 6% din PIB.
Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”
Mai mulți bani pentru elevi
În ședința de Guvern de ieri s-a discutat alocarea unor sume mult mai mari decât până acum pentru bursele școlare, bursele sociale și cele de merit. De asemenea, se vor da bani mai mulți pentru transportul elevilor, inclusiv pentru cei care nu au rute standardizate. Aceștia vor primi lunar o sumă forfetară din care să-și plătească transportul, urmând să se țină cont și de diferențele de costuri dintre zone. Cresc și sumele alocate pentru premierea olimpicilor. Pentru reducerea abandonului școlar s-au făcut deja mai multe proiecte, inclusiv masă caldă la școală, care ar putea ajuta familiile defavorizate.