Autoritățile urmează să anunțe încheierea acordului în cursul lunii ianuarie 2023, însă deocamdată nu se știe despre ce uzină este vorba, scrie The Wall Street Journal.
Decizia vine ca urmare a scăderii stocurilor de armament și a îndemnurilor NATO de a spori producția pentru a susține Ucraina în războiul contra Rusiei, dar și pentru refacerea capacității de apărare a Alianței.
Însă industria militară din Europa se confruntă cu probleme serioase din cauza crizei din lanțurile de aprovizionare, costurilor mari, reglementărilorde mediu, lipsei personalului specializat.
Războiul din Ucraina va împlini un an pe 24 februarie 2022 și determină aliații să încerce să-și consolideze apărarea, în contxtul trimiterii masive de armament Kievului.
“Ocupanții au un avantaj semnificativ în ceea ce privește artileria. Ei au un avantaj în ceea ce privește muniția. Ei au mult mai multe rachete și avioane”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Congresul SUA; referindu-se la forțele ruse.
Statele Unite au trimis, în decembrie 2022, un pachet militar în valoare de 1,8 miliarde de dolari Ucrainei, care constă într-o baterie antirachetă Patriot, dar și echipamente pentru obuze, proiectile de artilerie, mortiere, rachete cu rază mai lungă de acțiune.
Forțele ucrainene consumă muniția primită în ritm rapid, lansând circa 6.000 de obuze/zi, aproape 40.000 de proiectile de artilerie de calibru 155 mm/lună, în condițiile în care producția de proiectile din Europa se ridică la 300.000/an.
“Capacitatea de producție europeană este extrem de inadecvată. Dacă războiul s-ar opri peste noapte, Europa ar avea nevoie de până la 15 ani pentru a-și reface stocurile la ratele actuale de producție”, avertizează Michal Strnad, proprietarul Czechoslovak Group, o companie care produce 30% din producția europeană.
Totodată, un fost înalt oficial din Ministerul Apărării de la Berlin, Nico Lange, spune că doar SUA are suficiente stocuri de armament pentru a duce un război lung de artilerie, prin urmare NATO nu ar putea apăra teritoriul unui stat aliat.
“Guvernele au redus contractele de zeci de ani, astfel încât companiile au renunțat la liniile de producție și la angajați”, a spus acesta.
Marea Britanie va aloca până la 600 de milioane de lire sterline pentru refacerea stocurilor de muniție, potrivit secretarului Apărării, Ben Wallace.
Și Franța trebuie să-și sporească producția de armament, potrivit președintelui Emmanuel Macron, iar cancelarul german Olaf Scholz spune că țara sa “a luat decizii greșite în ultimele decenii în ceea ce privește aprovizionarea cu muniție”. Astfel că Germania ar rezista singură doar 2 săptămâni în cazul unui atac al forțelor ruse.
Standardele NATO arată că fiecare țară aliată trebuie să dispună de suficient armament pentru a rezista minimum 30 de zile unui conflict militar.