Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,4% în decembrie faţă de decembrie 2021 (21,2% pe întreg anul) susţinute puternic de avansul considerabil a încasărilor din TVA, cu un plus de 26% (plus 18,6% pe întreg anul). Inflaţia, de 16% la finalul lui 2022, a fost un aliat puternic al guvernului, care şi-a văzut sacii în căruţă - venituri în creştere pe întreg anul cu 21% care nu-şi au însă un corespondent într-o presupusă efervescenţă economică, chiar dacă estimările sunt că PIB-ul ar fi crescut anul trecut cu aproape 5%.
Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, încasările bugetului au crescut în 2022 cu 21,2% (până la 32,2% din PIB, dar cu doar 0,2% peste cele înregistrate în 2021) în vreme ce cheltuielile au avansat cu 17,7%. Veniturile fiscale nu au avansat spectaculos – aceste impozite au însemnat doar 16,1% din PIB, faţă de 15,7% din PIB în 2021. Şi chiar dacă datele arată o creştere a încasărilor din TVA, un plus de 18,6% pe întreg anul 2022, faţă de anul precedent (plus de 26% în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021), în privinţa ponderii lor în PIB veniturile din taxa pe valoare adăugată au scăzut. Au însemnat 6,7% din PIB în 2021 şi 6,6% din PIB în 2022. Şi la încasările din accize există scădere, dacă le raportăm la PIB – 2,9% din PIB în 2021 şi 2,5% din PIB în 2022. Este adevărat că PIB-ul a crescut puternic, dacă este să credem spusele Comisiei Naţionale de Prognoză - un plus de 245 mld. lei (49 mld euro).
În ciuda creşterii nominale, şi contribuţiile la asigurări au scăzut ca pondere în PIB: 10,7% în 2021 şi 9,8% în 2022. Plăţile primite de la Uniunea Europeană au rămas la acelaşi nivel: 3,2% din PIB. De unde vine atunci creşterea? În principal din „alte impozite pe taxe şi servicii”, adică de la companiile din energie care au însemnat 1,3% din PIB, faţă de 0,5% din PIB în 2021. Deci inflaţia şi profitul obţinut de stat din companiile sale din energie, tocmai ca urmare a preţurilor puternic în creştere care îi sufocă pe oameni, fac din datele bugetare un succes pe hârtie.
Deficitul bugetar pe întreg 2022 a rămas în ţintele stabilite, la puţin sub 6% din PIB, ceea ce este oricum foarte mult, în condiţiile în care chiar dacă datoria publică rămâne la sub 50% din PIB, ca urmare a avansului produsului intern brut, dobânda la datoria publică depăşeşte 5 miliarde de euro pe an.
Dacă privim doar luna decembrie, lucrurile par pe făgaş bun. Veniturile totale au fost cu 15% mai mari faţă de decembrie 2021 (însă sub rezultatul pe întreg anul). Veniturile din impozitul pe profit au fost cu 10% mai mari (pe tot anul veniturile din impozitul pe profit au însemnat 1,9% din PIB faţă de 1,7% din PIB în 2021). Veniturile din impozitul pe venit au fost în decembrie trecut cu 36% mai mari faţă de decembrie 2021, iar cele din TVA au crescut cu 26,1% faţă de cele din decembrie precedent. Au scăzut veniturile din accize şi cele din fonduri UE.
În privinţa cheltuielilor, acestea au fost mai mari cu 6,7% în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021. Au scăzut însă cheltuielile de personal (în 2022 statul nu a mai fost atât de darnic cu bugetarii) cu 4,6%. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 4%, iar - un lucru bun – investiţiile statului au avut un avans de 13,7%. Au scăzut însă cheltuielile din banii primiţi de la UE cu 10,3%.
(sursa: Mediafax)