Un exemplu recent este intenţia de a modifica Legea 7/2018 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţului în sectorul gazelor naturale, la mai puțin de cinci luni de la promulgarea ei. Măsura va genera o creştere consistentă a preţului gazelor naturale pentru că obligă companiile care extrag gaze din zona onshore (Romgaz și OMV Petrom sunt cei mai importanți, cu o cotă de 90% din piață) să plătească taxe şi impozite mai mari către bugetul de stat, iar aceste costuri suplimentare vor fi transferate în prețul gazelor. Primii care vor fi afectați sunt exact consumatorii casnici. Până în primăvară factura lor ar putea să se majoreze cu circa 15%, estimează specialiștii.
Comisia pentru Industrii şi Servicii a dat aviz favorabil unei iniţiative legislative, aparţinând preşedintelui comisiei, deputatul PSD Iulian Iancu, prin care se doreşte extinderea sistemului de taxare a gazelor extrase din zona offshore şi în zona onshore. Partea proastă a acestor măsuri este că introduce în calculul redevenţelor şi impozitelor un element care distorsionează piaţa internă: preţul gazelor la Bursa de la Viena (Bursa de gaze Central European Gas Hub - CEGH).
Producătorii, puşi să cotizeze mai mult
Noua iniţiativă, care propune o serie de amendamente la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25 din 30 martie 2017 pentru modificarea anexei la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2013 (devenită, între timp, Legea 7/2018), stabileşte că impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale se va calcula la preţul de referinţă al gazelor de pe piaţa spot din Austria, ignorându-se astfel preţul efectiv cu care se vând pe piaţa internă gazele extrase din România. De asemenea, amendamentele propuse elimină deducerea redevenței și limitează deductibilitatea investițiilor recunoscute în calculul impozitului pe veniturile suplimentare. Dacă eliminarea deductibilității redevenței poate fi considerată ca o măsură ce va repune lucrurile în matca lor firească, pentru că altfel care ar mai fi rațiunea de a se plăti această taxă către statul român, celelalte amendamente sunt discutabile. Deși statul va câștiga astfel mai mulți bani, aceste costuri suplimentare vor fi transferate imediat de către companii în preţurile de vânzare. Efectele se vor resimți în primul rând în facturile consumatorilor casnici, pentru că cei noncasnici și-au negociat tarifele în vară și ele nu vor fi modificate timp de un an. Proiectul nu are un studiu de impact şi nu este însoţit de un punct de vedere al Ministerului Finanţelor, după cum ne-a declarat deputatul PNL, Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru Industrii şi Servicii.
Abordarea de la Legea offshore trebuie să fie o abordare unitară, respectiv, nu permitem dublă deducere. Permitem deducerea investițiilor, dar nu permitem deducerea redevenței. Deducerea redevenței mie mi se pare că este împotriva rațiunii de introducere a redevenței ca plată, ca impozit. Redevența, în final, după ce ne-am certat asupra ei, că-i mare, că-i prea mică, în final am ajuns să o plătim tot noi.
Deputatul Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii
În trimestrul trei al anului 2018, preţul mediu al gazelor pe piaţa internă a fost de 22,6 euro/MWh, iar cel de la CEGH, de 25,1 euro/MWh.
Presiunea pe costuri, transferată în facturi
Conform actualelor reglementări, toate taxele aplicate gazelor naturale extrase din România se plătesc la preţul de referinţă stabilit de ANRM, iar el ţine cont de prețul de la Baumgarten. Am devenit astfel un caz unicat pe plan mondial, în care prețul de referință al gazelor naturale este calculat pe baza tranzacțiilor realizate în altă țară în care nu există livrări de gaze extrase din România. Potrivit deputatului Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru Industrii și Servicii, acesta este preţul Gazprom, dar include şi serviciile de înmagazinare. “Plătim un preţ dictat de Gazprom prin acest mod de calcul. Acest lucru va duce clar la o presiune pe costuri şi invită producătorii de la noi să crească preţurile”, ne-a declarat Virgil Popescu. Vorbim aici despre introducerea în formula de calcul a redevenţei şi a impozitului pe profit a unui element de cost care va distorsiona grav piaţa. De exemplu, acum preţul gazului la hub-ul de gaze de la Baumgarten este de 28 euro/MWh, iar la noi este de 23 euro/MWh.
Subminarea securităţii energetice, un risc mult prea mare
Pe de altă parte, trebuie să luăm în discuţie şi semnalul de impredictibilitate transmis pieţei prin această modificare, după ce Legea onshore fusese promulgată în luna iulie a acestui an. La mai puţin de cinci luni însă, se vrea modificarea ei, generându-se un impact major asupra economiei şi a populaţiei. Crearea unui alt cadru fiscal va pune în dificultate companiile care deţin acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român, tensionându-se astfel climatul investiţional. Vorbim aici de investiţii de miliarde de dolari pe termen mediu şi lung, care, cel mai probabil, vor fi amânate în aceste condiţii. Statul român va ajunge, în final, la concluzia că ce a luat pe mere a dat pe pere pentru că efectul direct al reducerii investiţiilor va fi scăderea semnificativă a producţiei de gaze. În condiţiile în care acum producţia internă, provenită din zăcămintele onshore, asigură peste 90% din consumul intern, amânarea proiectelor investiţionale va avea ca efect diminuarea securităţii energetice a României, cu toate efectele negative care decurg de aici. Creşterea importurilor, dar mai ales reîntoarcerea la robinetul şi toanele Gazprom. Un risc mult prea mare pentru orice Guvern.
Este o formă mascată de a aduce mai mulţi bani la buget. Comisia pentru Industrii şi Servicii a dat săptămâna trecută un raport intermediar favorabil pentru această iniţiativă legislativă, dar marţi, când iniţiativa va fi dezbătută şi de Comisia pentru Buget Finanţe, sperăm să corectăm această greşeală.
deputatul Virgil Popescu, Comisia pentru Industrii şi Servicii
ROPEPCA: Regimul fiscal necompetitiv va determina reducerea investițiilor
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că modificările fiscale propuse lovesc, deopotrivă, atât în industria românească de extracție și prelucrare a gazelor naturale, cât și în consumatorii de energie. “Astăzi, întreaga producție de gaze naturale a României, care asigură independența energetică de peste 90% față de gazele din import, provine din zăcămintele onshore. Modificările cadrului fiscal și de reglementare al industriei upstream onshore, inopinate și excesive în ultimii ani, nu fac decât să pună în pericol industria petrolieră autohtonă, precum și climatul investițional, transmițând semnale negative întregului mediu de afaceri cu privire la lipsa de stabilitate și predictibilitate, a declarat președintele asociației, Saniya Melnicenco, citată într-un comunicat al ROPEPCA. Conform unei analize realizate la nivelul asociaţiei, efectele modificărilor fiscale propuse vor duce la descurajarea investiţiilor, reducerea producţiei interne şi creşterea preţului gazelor naturale.
Impozitarea unui venit suplimentar determinat arbitrar prin raportare la un preț de referință care NU este realizat de către producătorii români de gaz natural este fundamental greșită. Afectarea negativă a potențialului investițional privat va determina diminuarea veniturilor Bugetului Statului și va impacta negativ întregul sistem economico-social, întrucât impactul se va propaga în întreaga economie, determinând pierderi semnificative de locuri de muncă și un efect negativ considerabil în PIB
Saniya Melnicenco, preşedinte ROPEPCA
Pe de altă parte, „prin modificările anticipate, care determină creșterea în continuare sarcinii fiscale, România devine, în mod evident, țara cu cel mai puțin competitiv regim fiscal pentru sectorul onshore al gazului natural din Europa. Un astfel de regim fiscal necompetitiv va determina reducerea semnificativă a investițiilor în România. Fără investiții masive, producția internă de gaz natural va continua să scadă și România va fi nevoită să se bazeze pe importuri de gaz natural, fapt ce va conduce la diminuarea securității energetice și la afectarea balanței de plăți”, mai atrag atenţia reprezentanţii ROPEPCA, asociaţie care reunește 15 dintre cei mai importanți deținători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român.
Programul Transgaz ar putea fi pus pe hold
Compania Transgaz tocmai a anunţat că va demara un ambiţios program de dezvoltare care urmăreşte construirea a peste 3.200 de km de conducte care să racordeze toate localităţile ţării la sistemul naţional de gaze, şi ulterior la partea de distribuţie, şi care să ajute la relansarea investiţiilor în ţară. „Zilele următoare se va lansa cea mai mare licitaţie din ţară, care are loc în acest an. Licitaţia va fi de aproximativ 300 de milioane de euro, iar banii vor merge spre conducta Tuzla - Podişor, care să preia gazele din Marea Neagră“, declara recent directorul general al Transgaz, Ion Sterian. Aceasta este conducta care va aduce gazul din Marea Neagră la staţia Podişor, în judeţul Giurgiu, iar acest gaz va fi consumat local. Deocamdată, reticenţa companiilor care deţin licenţele de explorare în Marea Neagră de a continua programele de investiţii din cauza cadrului fiscal adoptat prin Legea offshore, care se va aplica şi în cazul exploataţiilor onshore, ar putea să condamne pe termen lung zona rurală a României la încălzirea pe lemne.
Zona rurală, încălzită cu lemne
În anul 2017, gazele naturale au fost distribuite în circa 900 de localități, dintre care 246 erau orașe și municipii", arată datele Institutului Naţional de Statistică. Astfel, doar două treimi (246) din cele 320 de municipii și orașe aveau acces la rețeaua de distribuție a gazelor naturale și numai 657 din cele 2.859 comune beneficiau de această infrastructură.
Noile măsuri preconizate obligă piața să se alinieze la prețurile de la Viena. În mod concret nu avem legătură de natură comercială cu Bursa de la Viena. Nu avem nici măcar o apartenență culturală la această bursă. Scopul final este ca Guvernul să obțină niște bani, nu avem niciun dubiu în această privință. Totuși, trebuie să pui bazele unui sistem care să construiască ceva. Nu avem nicio țintă să mergem la Viena. Fac treaba asta pentru ce? Doar ca să mai aduc niște bani la buget și atât.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă