Destinația turistică Harghita are acum un logo propriu, un branding coerent, un website modern, social media activă și parteneriate strategice. Toate acestea contribuie la conturarea unei imagini unitare și atractive pentru județ. Una dintre atracțiile irezistibile pentru publicul-țintă al destinației este festivalul gastronomic Taste of Transylvania, organizat în fiecare toamnă, care atrage mii de vizitatori.
Pentru destinația turistică Harghita, gastronomia este o poartă de intrare spre tot ce are această zonă mai bun: natură, tradiție, cultură și inovație. Județul se promovează prin preparatele culinare cu specific secuiesc, dar și prin frumusețea naturii, cu munți, păduri seculare, lacuri glaciare, aer curat și temperaturi prietenoase pe timpul verii. La toate acestea, în ultimii doi ani s-a adăugat infrastructura turistică în continuă dezvoltare: în prezent, sunt peste 850 de unități de cazare oficiale și peste 130 de restaurante.
Titlul de Regiune Gastronomică Europeană este oferit de Institutul Internațional pentru Gastronomie, Cultură, Arte și Turism. Până acum, singurul județ din România care l-a primit a fost Sibiul, în 2019, iar Harghita va fi al doilea, în 2027.
„Am avut deja anul tematic al gastronomiei în 2022, am identificat producători locali, rețete tradiționale, restaurante cu identitate clară, apoi am implicat mediul academic și partenerii europeni”, a explicat Szabó Károly, în cadrul unui eveniment de promovare a destinației turistice și gastronomice, care a avut loc la București, la începutul acestei săptămâni, organizat de Institutul Cultural Maghiar.
În cadrul proiectului se vor organiza sute de evenimente, se vor lansa trasee gastronomice, va fi promovată sustenabilitatea și colaborarea locală, în cadrul acestui proiect, până în anul 2027. „Punem cărămidă cu cărămidă și sperăm ca peste un an și jumătate să fim gata cu tot ce am promis”, a mai explicat președintele Asociației Visit Harghita.
Diversitate și discrepanță între prezent și trecut
Gastronomia zonei este marcată de diversitate: de la un gulyas gătit lent la ceaun, la un desert rafinat, cu zmeură liofilizată și ciocolată artizanală, bucătăria secuiască locală trece prin binecunoscuții kurtos kalacs (cozonac secuiesc) sau ciorbele cu afumătură și smântână de la Gheorgheni. Nu se exclud delicatesele cu influențe nordice într-un bistro urban de la Miercurea Ciuc – un contrast între tradiție și inovație, rural și modern pe care mizează echipa din spatele proiectului. Rețeta de succes este completată de tururile gastronomice, implicarea comunității și punerea în valoare a producătorilor locali.
Noi investiții, resorturi și parcuri tematice
Acolo unde nu te aștepți, în vârf de munte, au apărut resorturi sau restaurante de lux. Unul dintre acestea, care deja atrage mii de vizitatori, este Oxygen Restro Resort, un proiect de 50 milioane de euro dezvoltat de investitori români reveniți din Ungaria. Harghita are și 7 pârtii de sanie de vară, unice ca densitate la nivel național, care se adaugă la zonele de schi de la Harghita Mădăraș sau Harghita Băi, accesibile la prețuri mult mai mici decât pe Valea Prahovei.
În județul Harghita s-au deschis multe baze de cazare, cu zone de agrement încorporate, unde există și piste de carting - precum cea de la Cetatea Zetea, parte a resortului Desag. Și acest resort e perfect pentru conferințe și teambuilding, cu zone de activități în aer liber, piscine, centre SPA, terenuri de sport, piste de bob și de karting, pentru grupurile mari, de peste 200 de persoane. Până acum, aici ajungeau mai mult grupuri de copii și schiorii care merg iarna pe pârtiile de la Vărșag.
Tot aici, proprietarii se pregătesc să construiască și un Aventura Park, iar acesta va avea dintre cele mai lungi trasee de tiroliană din România. Cetatea Zetea, acum aproape necunoscută chiar și românilor, urmează să fie pusă în valoare pe modelul celei de la Saschiz, în noul proiect al proprietarilor de la Desag.
Bobul de vară și pârtii de schi
Locul e situat la 16 kilometri distanță față de pârtia de schi și bobul de vară, dar și la circa 17 kilometri față de parcurile tematice de la Băile Seiche, lângă Odorheiu Secuiesc, unde s-a construit Mini Transilvania - o zonă în care pot fi admirate peste 100 de machete ale celor mai importante monumente istorice din Ardeal și din zonele învecinate.
Toți angajații resorturilor vorbesc acum limba română, iar celor care vor să lucreze în turism li se oferă cursuri speciale de limba română. De exemplu, la Castelul Ugron, din Filiaș, renovat și deschis recent pentru turiști, angajările de personal se fac „la pachet” cu învățarea limbii române.
Castelul Ugron este astăzi una dintre atracțiile județului Harghita, în localitatea Filiaș. Clădirea a fost readusă la viață recent, după ce a trecut, timp de aproape șase secole, prin transformări uluitoare. Povestea castelului este strâns legată de cea a familiei Ugron. Moștenitorii au reușit să recupereze proprietatea distrusă de naționalizarea de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Comuniștii au transformat-o în fermă, camerele au fost folosite pentru birouri sau chiar ca spații de depozitare.
Se readuce la viață istoria locurilor
Starea deplorabilă în care ajunsese după ce nu a mai funcționat acolo nici ferma părea să fie finalul vechiului conac din secuime, dar clădirea a fost renovată integral și transformată din nou în castel cu destinație de complex turistic și suport pentru dezvoltarea întregii zone.
Povestea castelului Ugron din Fiatfalva include istoria clădirii, dar și pe cea a familiei care a dat numele proprietății. Reconstituirea acestei istorii arată ce stil de viață aveau nobilii maghiari din județul Harghita, în ultimele aproape 6 secole: gospodari, buni agricultori, trăiau destul de modest, dar urmăreau dezvoltarea economică prin producție. Tocmai de aceea, castelul pe care îl vedem astăzi, renovat după o lungă perioadă de degradare, impresionează mai ales prin simplitate, spunând povestea familiei de agricultori care l-a ridicat.
Și, nu în ultimul rând, Praid intră în competiția pentru titlul din 2027, iar până atunci rămâne deschis vizitatorilor care aleg localitatea pentru frumusețea ei naturală, pentru gastronomie și ospitalitate. Deși salina nu se va mai putea vizita niciodată, la Praid a rămas deschis ștrandul cu apă sărată care își primește deja turiștii.
Korund a devenit un mare muzeu interactiv
O întreagă localitate, Korund, a fost transformată în spațiu cu ateliere de meșteșuguri tradiționale. Dacă până acum câțiva ani se puteau doar cumpăra obiecte de ceramică, de iască, lemn, pielărie etc., de la meșterii populari, acum se poate merge la atelierele lor, pentru învățarea meșteșugurilor. Olăritul, care este o activitate la modă în teambuilding, se poate învăța direct de la cei mai pricepuți olari din Korund.
Iar pentru prelucrarea ciupercilor de copac (iasca), se poate merge la ultimii cunoscători și practicanți din lume, pentru că la Korund au rămas ultimele ateliere de acest fel. Pentru gurmanzii curioși să afle secretele cozonacilor secuiești există ateliere de kurtos kalacs, unde fiecare turist își poate face singur un kurtos, la îndrumarea unui maestru care vorbește bine și limba română.
Parcul tematic Mini Transilvania
Mini Transilvania este locul din Harghita în care geografia și istoria se învață prin joacă, iar copiii și adulții de toate vârstele pot evada într-o poveste interactivă multiculturală europeană. Este un parc tematic bazat pe machete ale celor mai importante monumente istorice din Transilvania, dar și din regiunile învecinate, amplasate în funcție de așezarea lor pe harta reală.
Totul a pornit de la nevoia de a „prelungi” proiectul de la Bruxelles, Mini Europa, unde România e reprezentată printr-o singură figură, dar și de la creațiile animate ale inițiatorului acestui proiect. Numărul turiștilor care vizitează acum zona a ajuns la peste 100.000 pe an, de la circa 3.000.
Parcul tematic Mini Transilvania este situat în Băile Seiche, pe drumul național 13A, la aproximativ 4 km de Odorheiu Secuiesc spre Praid și 95 km de Târgu Mureș. Ideea construirii parcului i-a venit unui tânăr din această localitate, când a vizitat parcul Mini Europa, dar a văzut că România era reprezentată doar printr-o singură machetă a unei biserici din București, pe care era așezată o miniatură a personajului Dracula.
Proiectul a început din anul 2015, iar în 2021 a pornit construirea parcului ca o replică la cel european, dar și ca o prelungire a desenelor animate create de inițiator - Szabolcs Fazakas, fondatorul proiectului Legendarium, care a fost gândit în așa fel încât să spună povestea Transilvaniei (și nu numai) prin transpunerea poveștilor și a legendelor locale în filme de animație. Este un proiect multicultural și turistic, fiecare loc descris în filmele de animație având corespondent în realitate.
Fiecare biserică, cetate, castel sau conac se poate vizita, în zonele turistice din Transilvania și din împrejurimi - Muntenia și Oltenia. Iar inițiatorul proiectului spune că intenționează să-l extindă.