Deocamdată, sistemul este departe de a fi aplicabil, deși la sfârșitul săptămânii trecute a intrat în vigoare un act normativ care aduce o serie de completări la Hotărârea de Guvern nr. 1.074/2021 privind înființarea acestui sistem. Modificările vizează însă doar aspectele legate de viitorul administrator al SGR, dar lasă mai departe în suspensie problemele care vizează realizarea în teritoriu a infrastructurii necesare, în special în ceea ce îi privește pe micii comercianți. Ei reprezintă însă o verigă extrem de importantă a viitorul sistem, în condițiile în care în mediul rural ei domină comerțul. În timp ce Executivul speră ca termenul de intrarea în vigoare a SGR să fie respectat, reprezentanții industriei de ambalaje și ai comercianților au declarat în repetate rânduri că punerea la punct a unui astfel de sistem ar avea nevoie de cel puțin 18 luni.
Ambalajele incluse în SGR sunt cele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau aluminiu, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri, folosite cu preponderență pentru a introduce pe piaţă bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase. SGR presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. Cantităţile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale, pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată de un operator unic de sistem, o companie pe acțiuni.
Statul va deține 20% din acțiuni
Noile completări aduse legislației precizează că statul român, prin Ministerul Mediului, va deține 20% din acțiunile viitoarei societăți care va gestiona SGR, în timp ce restul de 80% din acțiuni vor fi deținute de structurile asociative reprezentative ale producătorilor și ale comercianților de băuturi. De asemenea, în cadrul administratorului se va constituie și un Consiliu de supraveghere, care va include cel puțin un membru nominalizat de Ministerul Mediului. Deși noua Hotărâre de Guvern introduce și statul printre acționarii viitoarei societăți, ea nu face nicio precizare în ceea ce privește obligațiile acestuia de a participa la investițiile necesare pentru realizarea infrastructurii, la fel cum au obligația ceilalți acționari, în condițiile în care acestea nu sunt deloc mici în primii ani.
Asocierea, aruncată în piață fără detalii
Conform SGR, comercianții vor avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, cu precizarea că cei mici, care dețin magazine cu o suprafață sub 200 de metri pătrați, se pot asocia pentru a organiza puncte de colectare. Totuși, există în continuare unele neclarități reclamate de asociațiile de profil, în ceea ce privește micii comercianți. De exemplu, nu este nici acum clar, după noile modificări aduse Hotărârii de Guvern nr. 1.074/2021, câți comercianți se pot asocia, cum vor arăta aceste asocieri sau unde se vor amplasa punctele de colectare. Mai mult, nu este clar nici cine va administra respectivele puncte de colectare și este ignorat total criteriul distanței până la cumpărători. Dacă aceste aspecte care îi bagă în ceață pe comercianți nu vor fi rezolvate rapid, sistemul va debuta șchiop, pentru că returnarea ambalajelor se va putea face doar în marile rețele de retail.
Odată cu introducerea sistemului, comercianții vor fi obligați să indice distinct valoarea garanției la raft și pe documentele fiscale aferente produsului în ambalaj SGR.
Cu autorizații de construcție și mediu sau nu?
Problemele legate de logistica necesară implementării rețelei de colectare sunt extrem de vaste, dar ele sunt neglijate de cadrul legislativ. O problemă ridicată de reprezentanții comercianților se referă și la construcția punctelor de returnare. Întrebarea la care ei încă așteaptă un răspuns din partea autorităților este dacă aceste puncte au nevoie de autorizații de construire și de mediu. Pe de altă parte, se pune și problema mașinilor de transport, pentru că ele ar trebui achiziționate de comercianți, iar pentru cei mici aceasta este o problemă.
Ce cote de returnare au fost impuse
Conform Hotărârii de Guvern nr. 1.074/2021, producătorii, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligaţi să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR:
a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal, pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 şi data de 31 decembrie 2022;
b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal, pentru anul 2023;
c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal, pentru anul 2024;
d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.
„Gradul de îndeplinire a obiectivelor de returnare se calculează prin raportul dintre numărul total de ambalaje SGR introduse pe piaţa naţională şi numărul total de ambalaje SGR validate în baza codului de bare ca fiind returnate în cadrul SGR în anul calendaristic de referinţă şi va fi verificat de către Administraţia Fondului pentru Mediu”, se precizează în HG 1.074/2021.
Problema TVA, rămasă în aer
O altă problemă la care cei implicați în viitorul sistem așteaptă clarificări este cea a TVA, în sensul că este sau nu purtătoare de TVA garanția. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că, din punctul său de vedere, aceasta nu este purtătoare, dar se așteaptă încă precizări de la Ministerul Finanțelor.