Însă majoritatea cercetărilor se concentrează pe 5, în special: tiamină (B1), riboflavină (B2), niacină (B3), folat (B9) și cobalamină (B12).
Organismul are o capacitate limitată de a stoca aceste vitamine, așa că este necesar un consum regulat pentru a menține o sănătate adecvate. Oamenii își obțin majoritatea vitaminelor B din surse animale și vegetale, fasole, ouă, nuci, semințe și anumite legume, cum ar fi legumele cu frunze verzi și leguminoasele, precum și din cereale fortificate și cereale pentru micul dejun.
Deficiențe de vitamina B12
O dietă echilibrată și sănătoasă oferă vitaminele B necesare. Însă pentru anumite segmente de populație, o dietă sănătoasă poate să nu fie suficientă. De exemplu, în cazul persoanelor în vârstă, a căror absorbție de vitamina B12 scade odată cu înaintarea în vârstă, suplimentarea cu vitamina B12 poate fi necesară. Același lucru este valabil și pentru persoanele care urmează diete vegane, femeile însărcinate sau cele care au suferit o intervenție chirurgicală de bypass gastric.
De asemenea, anumite medicamente utilizate în mod obișnuit, inclusiv medicamentul pentru diabet metformin și inhibitorii pompei de protoni, cum ar fi omeprazolul, inhibă absorbția vitaminei B12 și pot contribui la riscul de a nu îndeplini cerințele de vitamina B12.
Alimentele pe bază de plante nu conțin cobalamină (B12), motiv pentru care persoanele care urmează diete vegane pot fi susceptibile la o deficiență. În majoritatea scenariilor menționate anterior, o multivitamină care conține 2,4 micrograme (mcg) de vitamina B12 va satisface nevoia.
Cantități adecvate din acești nutrienți esențiali sunt importante pentru menținerea sănătății, dar nu exagerați deoarece mai mult nu este neapărat mai bine în toate cazurile. Cantități excesive din anumite vitamine pot avea efecte adverse.
Riscurile pentru sănătate ale vitaminei B6
Un exemplu este vitamina B6, care este toxică în doze mari. În anii 1980, administrarea unor cantități mari de vitamina B6 pentru tratarea durerilor premenstruale a devenit populară în rândul femeilor. Doza zilnică recomandată este de circa 2 miligrame (mg) pentru bărbații adulți și 1,6 mg pentru femeile adulte, dar unele femei luau până la 200 mg pe zi. În multe cazuri, aceasta a dus la neuropatie periferică ireversibilă sau la leziuni permanente ale nervilor din brațe și picioare.
Efectele adverse ale vitaminei B3
Un alt exemplu este niacina (B3), care este uneori prescrisă în doze mari pentru a trata colesterolul ridicat. Cu toate acestea, cantități mari de niacină pot provoca episoade severe de înroșire a feței, erupții cutanate și mâncărime.
Vitaminele B și sarcina
În Statele Unite, cerealele din porumb, orez și grâu au fost fortificate cu tiamină (B1), riboflavină (B2) și niacină (B3) încă din anii 1940, ceea ce ajută la prevenirea răspândirii unor boli, precum pelagra și beriberi. Acidul folic, versiunea sintetică a folatului (B9), a fost adăugată la procesul obligatoriu de fortificare din SUA în 1998 pentru a se asigura că femeile însărcinate consumă suficientă vitamină pentru a ajuta la prevenirea defectelor de tub neural la fetușii în curs de dezvoltare. Tubul neural se dezvoltă în creierul și măduva spinării unui făt la începutul sarcinii.
Deoarece până la 50% din sarcini sunt neplanificate, SUA se numără printre circa 70 de țări care impun fortificarea cerealelor cu acid folic pentru a preveni defectele de tub neural. Eforturi de acest gen pentru creșterea nivelului de folat au dus la o scădere cu până la 70% a defectelor congenitale din sistemul nervos central.
Acidul folic și cancerul
Cercetările din ultimii 30 de ani au dus la date convingătoare care arată că persoanele care consumă prea puțin folat au, de asemenea, un risc crescut de anumite tipuri de cancer.
Studiile privind cancerul de colon au arătatcă atât la animale, cât și la oameni, că cei care consumă prea puțin folat au un risc considerabil crescut de cancer de colon și, probabil, și de cancer pancreatic și de sân postmenopauză.
Cercetările lui Mason pe animale au sugerat, de asemenea, că un consum excesiv de acid folic ar putea crește, în mod paradoxal, riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer. Și aici apare controversa.
Prin cercetarea lor, oamenii de știință au început să observe că, deși nivelurile adecvate de folat sunt bune, o supradoză de acid folic duce la apariția cancerulu la animale.
Folatul este un îngrășământ pentru creșterea celulară. Dacă ai câteva celule care conțin mutații ce le-ar putea transforma în celule canceroase, iar celulele canceroase și precanceroase mutante se înmulțesc rapid în mod natural, atunci se înmulțesc mai repede.
Cu toate acestea, mai multe studii epidemiologice ample au arătat că efectul paradoxal de promovare a cancerului nu este o problemă răspândită și, dacă fenomenul există cu adevărat, aceste niveluri ridicate de aport sunt probabil atinse doar în rândul persoanelor care iau suplimente de acid folic din surse multiple.
Tiamina și bypass-ul gastric
Deficitul de tiamină (B1) este o complicație puțin recunoscută a intervenției chirurgicale de bypass gastric. În SUA, deficiența de tiamină apare aproape exclusiv la persoanele cu tulburări de consum de alcool.
Malabsorbția acestei vitamine esențiale, care provine din modificările tractului digestiv după operația de bypass gastric, în combinație cu vărsături și greață repetate după operație, poate duce la apariția pacienților la camera de gardă cu apatie, slăbiciune, confuzie, probleme oculare și alte simptome.
Dacă nu este identificat și tratat, deficitul de tiamină poate duce la beriberi, care poate duce la leziuni ireversibile ale nervilor și creierului, și poate pune viața în pericol, potrivit news-medical.net.