În privinţa plămânilor, în popor umblă unele păreri greşite, pe care încercăm să le lămurim. Doamna doctor Irina Strâmbu ne oferă explicaţii şi în privinţa unei boli cronice grave, mult răspândite, BPOC, adică boala pulmonară obstructivă cronică. Interviu cu conferenţiar doctor Irina Strâmbu, şef secţie Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
Florin Condurăţeanu: Când unui bolnav i se descoperă o scădere importantă a capacităţii de respiraţie, suferindul se mişcă puţin de teama de a nu face faţă respiraţia lui scurtă. E corect?
Dr. Irina Strâmbu: Eu l-am lăudat pe bolnavul de BPOC, care a venit la control pedalând pe bicicletă. Erau angrenaţi muşchii toracelui prin acest efort, erau ajutaţi plămânii în respiraţie. Cei cu BPOC, unde se deteriorează capacitatea respiratorie, trebuie să facă mişcare. Şi să abandoneze imediat fumatul!
F.C.: Păi, unii fumători înrăiţi îşi găsesc un alibi pentru lipsa de voinţă în lăsarea de fumat, se consolează greşit: „După peste 30 de ani de fumat, ce rost mai are să arunc ţigările?!”.
Dr. I. Strâmbu: În BPOC, abandonarea fumatului va opri deteriorarea pe mai departe a capacităţii respiratorii. În această boală cronică, nu se recapătă vechea capacitate de respiraţie, dar lăsarea de fumat nu adânceşte pierderea de capacitate respiratorie, opreşte fenomenul. Oricum, dintre bolnavii de BPOC, majoritatea sunt fumători.
F.C.: Dar teama astmaticilor că trecerea la spray-uri e începutul sfârşitului?
Dr. I. Strâmbu: Spaima lor la cele două spray-uri este nejustificată, ei cred că e semnalul intrării în cea mai gravă fază a astmului. Din contră, recomandarea de utilizare a celor două spray-uri este primul pas în tratamentul astmului. În criză, se foloseşte spray-ul bronhodilatator, el ajută respiraţia, prin dilatarea bronhiilor se alungă senzaţia de sufocare. Dar, zilnic, trebuie folosit şi spray-ul antiinflamator, el acţionează asupra cauzelor bolii, se luptă astfel cu boala cronică, se răresc crizele de astm. Şi sperietura că în spray-ul antiinflamator se află cortizon, cu lista lui de efecte secundare, este o eroare, concentraţia de cortizon este foarte mică în acest spray împotriva astmului.
F.C.: Ce se întâmplă, de fapt, în plămânii bolnavului de BPOC?
Dr. I. Strâmbu: Respiraţia este îngreunată de fenomenele de depunere de mult mucus pe bronhii şi de spasmele de constricţie prezente în bronhii. Astfel strâmtate, bronhiile reduc volumul de aer inspirat şi plămânii îşi reduc capacitatea respiratorie. Apare şi emfizemul, plămânii au o structură ca de burete, cu mulţi săculeţi mici cu aer, mărindu-se prin ei suprafaţa de schimb de oxigen dintre aerul proaspăt şi ţesutul plămânilor. În BPOC, aceste alveole mici şi numeroase se sparg, se formează goluri mari, care reduc suprafaţa de schimb între aerul proaspăt şi plămâni. În BPOC, tratamentul ţine în frâu boala. Există şi aparate de închiriat, care îmbogăţesc în oxigen aerul respirat.
Tuberculoza, o altă boală care afectează plămânii, este considerată o boală vindecabilă, dacă se urmează riguros tratamentul timp de minimum 6 luni. După 2-3 săptămâni de la începerea terapiei, bolnavul de TBC simte o îmbunătăţire evidentă, nu mai tuşeşte, îşi recapătă pofta de mâncare. Este o mare greşeală ca, din proprie iniţiativă, să întrerupă terapia.