Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse de Laura Codruța Kovesi, la sfârșitul lunii ianuarie. Trei dintre aceștia au avut, în ultimele luni, ieșiri publice în favoarea DNA, împotriva controlului de anul trecut efectuat de Inspecția Judiciară și au cerut Ministerului Justiției să retragă proiectul de legi privind modificarea legilor Justiției. Mai mulți dintre cei opt noi procurori au intrat în profesie prin decrete prezidențiale semnate de actualul președinte, iar unul dintre cei numiți pe funcție ceruse, anul trecut, încetarea delegării la DNA, la dar câteva luni de la “aterizarea” în clădirea din Calea Plevnei.
Salariul mai mare și o mai bună expunere mediatică par a fi motivele pentru care opt procurori au participat, la sfârșitul lunii trecute, la un interviu pentru numirea pe post de anchetator în cadrul DNA. Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, luni, să valideze nota Direcției de Resurse Umane și a avizat numirea la DNA a celor opt procurori declarați admiși la interviul din 30 ianuarie. Astfel, noii anchetatori subordonați lui Kovesi își preiau oficial posturile în plin scandal legat de operațiunile abuzive și dincolo de limita legii în care se găsește DNA și, în particular, “unitatea de elită” de la Ploiești.
Validarea numirii pe post a noilor procurori DNA a avut loc, astfel, cu patru zile înainte ca ministrul Justiției, Tudorel Toader, să facă publice rezultatele controlului de fond efectuat la nivelul instituției și să propună, așa cum a precizat în cursul săptămânii trecute, măsuri împotriva conducerii DNA și a Laurei Codruța Kovesi.
Uniți împotriva modificării legilor Justiției
Scandalul generat de dezvăluirile făcute, în ultimele săptămâni, de fostul deputat Vlad Cosma nu i-a determinat pe candidații admiși să nu își dorească, în continuare, să lucreze pentru Laura Kovesi. Mai mult, trei dintre aceșia s-au dovedit a fi, în ultimele luni, oponenți ai modificării legilor Justiţiei, precum și a controlului de fond al Inspecției Judiciare de anul trecut, care a vizat activitatea Direcției Naționale Anticorupție.
Unul dintre nou-numiții în funcția de procuror DNA se numește Ioan Paul Chiș, acesta fiind, deja, delegat ca procuror DNA la nivel central de la începutul lunii februarie a anului trecut. Interesant, în cazul lui Chiș, este faptul că, după un alt scandal legat de apariția în presă a înregistrărilor cu Laura Kovesi, cerându-le procurorilor din subordine să “decapeze” un dosar cu premierul, acesta a solicitat Secției pentru Procurori a CSM încetarea delegării la DNA și continuarea activității la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. Ioan Paul Chiș a devenit procuror în ianuarie 2014, prin semnătura lui Băsescu, și a activat, până la 1 februarie anul trecut, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. În toamna anului trecut, când societatea românească dezbătea intenția Ministerului Justiției de a modifica pachetul de legi ale Justiției, procurorul Ioan Paul Chiș, a cărui activitate nu a încetat la DNA, a semnat memoriul Forumului Judecătorilor din România, prin care se solicita retragerea proiectului de modificare a legilor Justiţiei, pe motiv că acesta încalcă Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Pe aceeași listă a semnatarilor FJR, care cereau să nu se modifice legile Justiţiei, apare și numele procurorului Mihai Resmeriță Clement, care, tot luni, a fost validat de Secţia pentru Procurori a CSM în funcția de procuror DNA. Resmeriță a devenit procuror prin decret semnat în anul 2015 de către Klaus Iohannis și a activat, ulterior, la Parchetul Judecătoriei Videle și la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5, fiind în prezent delegat ca procuror la Parchetul Tribunalului București.
Şi adversari ai controlului Inspecției Judiciare
Un al treilea procuror numit pe funcție la DNA, la începutul acestei săptămâni, și care face parte din fieful ideologic al lui Kovesi, se numeşte Carmen Simona Ricu. Aceasta este unul dintre cei 26 de semnatari ai notei întocmite de Laura Codruţa Kovesi prin care se cerea Inspecției Judiciare să anuleze controlul de fond, de anul trecut, de la DNA. Ricu a lucrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5, apoi la Parchetul General, pe vremea când Kovesi era procuror general. A ocupat chiar funcția de șef al serviciului judicar din cadrul Secției Judiciare a Parchetului General. La 1 octombrie 2017, Kovesi a luat-o, prin delegare, pe Simona Carmen Ricu la DNA și a numit-o în funcţia de șef al Serviciului de Reprezentare la Înalta Curte de Casație și Justiție, din cadrul Secției Judiciare. Delegarea urma să expire la data de 3 martie 2018. Simona Carmen Ricu este căsătorită cu ofițerul Adrian Ricu, șef de stat major în cadrul Ministerului Apărării Naționale.
O fostă oponentă a lui Kovesi, printre candidații admiși
Un nume interesant care va lucra, de bunăvoie, sub Laura Kovesi este Ștefania Simona Constantinescu. Procuror din anul 2006, aceasta a ajuns la DNA, prin delegare de la Parchetul Tribunalului Argeș, la începutul anului 2013. Ulterior, în aprilie 2013, când Laura Kovesi a fost numită la șefia instituției, Ștefania Simona Constantinescu s-a poziționat de partea celor din DNA care s-au opus numirii lui Kovesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Doi ani mai târziu, în 2015, Constantinescu a plecat din DNA la Parchetul Argeș, de unde a revenit, însă, prin delegare, la data de 1 septembrie 2017.
Ceilalți patru procurori care vor lucra de pe poziții numite la DNA, începând de luni, sunt Luminița Popa, procuror activ la Parchetul Tribunalului Teleorman și delegată la DNA, Vlad Grigorescu, procuror la Parchetul Tribunalului Argeș, cu delegație la DNA, Alexandra Dobre, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5, și Bogdan Marin Ghiță, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Toate aceste noi numiri au loc după un exod important pe care instituția l-a cunoscut, anul trecut. Secția pentru Procurori a CSM s-a confruntat, în 2017, cu un val masiv de cereri privind încetarea activității, la cerere, din partea unor anchetatori anticorupție. Din acestea, au fost validate 11 cereri.
Au existat, însă, și două plecări din DNA pentru că așa a vrut Kovesi. Este vorba despre Doru Țuluș și Mihaiela Moraru Iorga.