România a trecut, după 1989, de la o industrie energofagă, care consuma mult pentru a produce puţin, la una care consumă mai puţin, dar nu produce mai nimic. Folosit. De aici, un sever deficit comercial, importurile fiind mult mai mari decât exporturile. Aceasta este una din concluziile conferinţei „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, organizată la BNR, sub egida Academiei Române.
Deficitul balanţei de plăţi (diferenţa dintre importuri şi importuri) a totalizat, în perioada 1990-2018, echivalentul a circa 212 miliarde de euro, respectiv o medie de 7,3 miliarde de euro pe an, a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). Aceasta în condiţiile în care 23 de domenii industriale au înregistrat un excedent total de circa 164 miliarde de euro, iar 73 de sectoare au însumat un deficit de 376 miliarde de euro. O altă problemă reliefată de datele INS este prezenţa infimă a investitorilor autohtoni în structura exporturilor. Astfel, în topul exportatorilor, compania cu capital românesc clasată cel mai sus se află pe locul 25, şi abia pe locul 29 se află cea mai bine situată firmă cu capital integral românesc.
Serviciile, şansă de redresare
Specialiştii din domeniu consideră că există soluţii care pot îndrepta lucrurile. „România are şansa exporturilor de servicii, care la momentul intrării în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) se cifra la câteva zeci de milioane de euro, iar astăzi depăşeşte 20 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de peste două ori mai mult decât exporturile de bunuri din anul de vârf 1989, când acestea însumau 10 miliarde de dolari”, a afirmat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). „Exporturile de servicii au un excedent de 8 miliarde de euro, acoperind astfel peste jumătate din deficitul înregistrat la bunuri”, a adăugat Ionescu.
Numai 5 grupe de produse generează aproape 50% din deficitul total de cont curent din intervalul 1990-2018
Petre Roman: „Îngrozitor de energofagă”
„Înainte de 1989, industria românească nu era energofagă, era îngrozitor de energofagă”, a spus fostul premier Petre Roman. El a prezentat date aferente anului 1987 dintr-un anuar statistic al ONU. Potrivit documentului, pentru a produce 1 dolar PIB, România consuma, în acel an, 2,63 kilograme combustibil convenţional, în timp ce alte state aveau eforturi energetice mult mai mici: Franţa 0,23 kg cc, Germania 0,36 kg cc, URSS 1,4 kg cc.
Prăpastia se cască
Deficitul balanţei comerciale în primele patru luni din 2019 a fost de 5 miliarde de euro, mai mare cu 1,3 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe tot parcursul anului 2018, deficitul s-a ridicat la 15,1 miliarde de euro, cu 2,2 miliarde de euro peste cel din anul precedent.