Pe de altă parte, aceeași organizație Declic solicită, în cea de-a doua petiție, urgentarea de către Guvernul demis a unui proiect de lege prin care declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici să redevină publice. Iar de această dată, activiștii susțin că este inadmisibil ca aceștia să se ascundă după „dreptul la viață privată”. Dincolo de dublul limbaj, când este vorba despre destinatarul normei legale care obligă transparența, Declic instigă Executivul demis, cu puteri limitate, să încalce Constituția și legile și să promoveze, deși nu are voie, un proiect de lege în Parlament.
„Vrem transparență”, dar nu pentru noi, ci doar pentru alții. Acesta pare să fie mesajul transmis de către organizația Declic, ONG care srânge, în prezent, semnături pentru două petiții ce vizează două obiective care, teoretic, se bat cap în cap. Astfel, activiștii au inițiat o petiție în care cer ca legea privind transparentizarea veniturilor și finanțatorilor ONG-urilor să fie anulată, în sensul de a fi respinsă de către Camera Deputaților, după ce Senatul a adoptat-o cu o largă majoritate. În cerere, ONG-ul susține că „România nu este Ungaria lui Orban! Respingeți legea anti-ONG. Este vorba despre Legea 233/2026, care completează Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, adoptată de Senat și care prevede obligarea acestor entități de a publica numele donatorilor care fac donații mai mari de 5.000 de lei.
În același timp, Declic mai strânge semnături pentru o a doua petiție, intitulată „Modificați legea averilor acum! Vrem să știm ce averi și ce afaceri fac demnitarii”. Conform autorilor acestei petiții, „declarațiile de avere și declarațiile de interese trebuie să fie la vedere. Vrem o țară în care averile demnitarilor sunt publice, iar legea nu permite ascunderea banilor publici în spatele familiei sau sub paravanul «dreptul la viață privată»”.
Culmea, în cazul primei petiții, Declic invocă tocmai încălcarea dreptului la viață privată de către legea care obligă transparentizarea identității celor care fac către ONG-uri donații mai mari de 5.000 de lei.
Vor să-și secretizeze propriii finanțatori
Pe principiul „vrem transparență, dar să îi afecteze pe alții, nu și pe noi”, organizația Declic a activat petiția prin care cere respingerea de către Parlament a „legii anti-ONG”. Este vorba despre Legea nr. 233/2026, inițiată de căte deputata AUR Ionelia Florența Priescu. Aceasta susținea în expunerea de motive care a însoțit demersul său legislativ că „un domeniu în care transparența și libertatea de informare au o aplicare limitată este acela al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor”.
Actul normativ promovat de către aceasta prevede că „asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice, pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice. Declarația se depune la Agenția Națională de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a ANAF”.
Legea mai stabilește, totodată, că nerespectarea acestor obligații „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”.
Proiectul de lege în discuție a trecut de Senatul României, la data de 18 mai 2026, cu 75 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și patru abțineri.
„Dreptul la viață privată”, dar doar pentru noi
Ei bine, cei de la Declic susțin, în cadrul petiției inițiate, că, „dacă legea trece, ONG-urile care nu se conformează vor fi dizolvate”, dar și că această lege „încalcă dreptul la viață privată, protecția datelor personale și libertatea de asociere”.
„Efectul real va consta în intimidarea oamenilor care donează organizațiilor incomode pentru politicieni. Mulți ar prefera să se retragă și exact asta se urmărește”, susține organizația #rezist, care adaugă că „organizațiile civice vor fi obligate să-și expună public susținătorii care au donat mai mult de 5.000 de lei. Mulți donatori vor prefera să se retragă decât să riște tot felul de presiuni. De exemplu, o persoană care finanțează o organizație pentru victimele traficului de persoane va apărea într-o listă publică. Și tocmai asta e cheia legii. Miza nu e să știe statul cine finanțează ONG-urile. Miza e să știe toată lumea și, astfel, donațiile să fie descurajate”.
Declic mai susține, de asemenea, că legea a trecut de Senat cu 75 de voturi pentru și „numai 32 de voturi contra”, motiv pentru care „acum urmează dezbaterile și votul în Camera Deputaților, unde se va decide totu”. „Majoritatea deputaților au primit un mandat proeuropean. Presiunea publică de acum, înainte de vot, le va readuce aminte că societatea civilă nu vrea ca România să ajungă acolo unde este Ungaria după cei 16 ani de regim Viktor Orban”.
Inițiatoarea legii invocă reaua-credință a unor ONG-uri
De cealaltă parte, inițiatoarea acestei legi, care a trecut de Senat, arată, în expunerea de motive, că, din păcate, „structura și imaginea acestor entități private (ONG-urile – n.red.) a fost de multe ori utilizată cu rea-credință, în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele care controlează activitatea acestora. Spre deosebire de societățile comerciale, aceste entități nu au un scop declarat patrimonial, iar în activitatea de raportare finală nu există noțiunea de beneficiar real. Cu toate acestea, anumite asociații au veritabili beneficiari în persoane care exercită controlul asupra activității și care utilizează entitatea privată fără scop patrimonial în scop personal”.
Conform aceleiași expuneri de motive, „inclusiv la nivelul Uniunii Europene se poartă discuții referitoare la limitele de transparență în ceea ce privește activitatea asociațiilor, fundațiilor sau federațiilor. O problemă principală este reprezentată de lipsa transparenței cheltuielilor UE atunci când vorbim de finanțarea ONG-urilor. O parte din granturile de finanțare acordate de UE ar putea, în lipsa unei transparențe și a unei raportări corespunzătoare, finanța activități de reprezentare a unui interes față de factori de decizie în materie de politici. Astfel, vorbim de o mare vulnerabilitate atunci când nu există un nivel ridicat de transparență în ceea ce privește proveniența sumelor primite, întrucât este cu atât mai greu să se realizeze o analiză a modului de utilizare a acestora. O altă vulnerabilitate este reprezentată de lipsa unei verificări corespunzătoare a îndeplinirii obligației de respectare a valorilor UE pentru toate activitățile desfășurate de destinatari”.
În același document mai este subliniată și ideea că „un fapt de notorietate este că multe dintre asociațiile, fundațiile și federațiile care activează în România au fost acuzate că primesc finanțări din partea unor persoane cu interese diferite de scopul asumat de entitățile fără scop patrimonial”.
Atitudinea se schimbă la 180 de grade când este vorba de demnitari
Dacă în ceea ce privește această petiție Declic cere Camerei Deputaților să respingă legea privind transparentizarea donațiilor primite de ONG-uri, în cea de-a doua petiție se solicită contrariul, dar în ceea ce privește o altă categorie de persoane. Mai exact, este vorba despre petiția „Vrem să știm ce averi fac demnitarii!”.
Spre deosebire de opacitatea pe care o aclamă când este vorba despre fondurile proprii, ONG-ul #rezist a inițiat, astfel, a doua petiție prin care cere Ministerului Justiției să „finalizeze urgent proiectul de lege privind declarațiile de avere și de interese”, susținând că aceste declarații trebuie să rămână publice, iar ANI (Agenția Națională de Integritate) să poată verifica și bunurile familiei demnitarilor, magistraților și funcționarilor publici.
Reamintim că, în vara anului trecut, Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională legea care prevedea obligativitatea demnitarilor, angajaților de la stat și altor categorii de persoane care încasează bani din fonduri publice de a completa, anual, declarații de avere și declarații de interese care cuprindeau informații inclusiv despre situația patrimonială și financiară a rudelor acestor persoane (soț, soție și copii). Mai mult, această obligație prevedea și publicarea acestor documente atât în portalul specializat al ANI, cât și pe paginile de internet ale instituțiilor publice în cadrul cărora activează aceste categorii de persoane.
Odată cu decizia CCR, publicarea acestor declarații nu mai este obligatorie, iar doar Agenția Națională de Integritate poate avea acces la aceste informații. Însă membrii familiei deponenților nu mai au obligația de a figura în aceste documente.
Dublu limbaj
Declic susține, în petiția inițiată cu acest subiect, că „de mai bine de un an, Ministerul Justiției are în lucru un nou proiect de lege privind declarațiile de avere și de interese care să permită ca ele să fie din nou publice”.
„Marile partide au tergiversat corectarea legii. Ar fi putut să o pună în acord cu decizia CCR direct în Parlament, în 45 de zile, dar au trecut mai bine de 365 de zile și încă nu avem o lege. Dacă Ministerul Justiției nu finalizează și nu trimite acum proiectul de lege în Parlament, nu vom avea declarații de avere și de interese publice anul acesta și riscăm să pierdem milioane de euro din PNRR, în jalonul privind transparența publică. 15 iunie este termenul la care înalții funcționari, demnitari și magistrații trebuie să depună declarațiile de avere și de interese pe anul 2025”, susțin activiștii.
Iar, dacă în cazul legii privind transparentizarea veniturilor ONG-urilor, Declic invoca faptul că acesta încalcă dreptul la viață privată, în cazul averilor demnitarilor susține că „nu poți cere încredere publică și, în același timp, să spui «nu aveți voie să vedeți ce averi avem, e viața mea privată»”.
Instigare la încălcarea Constituției
Indiferent ce proiect de lege ar avea în lucru Ministerul Justiției, petiția celor de la Declic demonstrează că ONG-ul în cauză fie nu cunoaște prevederile constituționale și legale în vigoare, fie le cunoaște, dar alege să le ignore și instigă la încălcarea Constituției de către Guvern.
Ministerul Justiției este parte a Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis, la data de 5 mai 2026, prin moțiune de cenzură de către Parlamentul României. Conform articolului 37 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, „în cazul încetării mandatului, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual și normativ necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate adopta ordonanțe și ordonanțe de urgență și nici nu poate promova proiecte de lege”.
Declic ignoră și faptul că, pe rolul Parlamentului, există un proiect de lege, inițiat de patru deputați și doi senatori de la USR, pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/20079 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Proiectul vizează exact ceea ce cere și Declic în petiția respectivă.
Legea a trecut, tacit, la data de 23 martie 2026 de Camera Deputaților și se află, în prezent, la Senat, ca for decizional. Toate avizele sunt, în schimb, negative, însă raportul nu a fost încă adoptat.
Soarta donatorilor ONG, puține semnături
Deși petițiile au fost inițiate de către aceeași organizație, aproape în paralel, nu ambele au suscitat același interes din partea susținătorilor.
Spre exemplu, petiția „Respingeți legea anti-ONG-uri” primise, până la închiderea ediției, 31.336 de semnături, Obiectivul Declic este să ajungă la 75.000 de semnături.
În schimb, petiția „Vrem să știm ce averi și afaceri fac demnitarii” a primit, tot până la închiderea ediției, 101.329 de semnături, în condițiile în care Declic și-a propus să adune 150.000 de semnături.