Unul dintre capetele de acuzare care au stat la baza deciziei ministrului justiției, Tudorel Toader, de a declanșa procedurile de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA îl reprezintă episodul înregistrărilor apărute în presă, la mijlocul anului trecut, în care șefa Parchetului Anticorupție cerea dosare cu miniștri, ignora o hotărâre a Curții Constituționale și solicita urgentarea unui dosar care să ajungă la prim-ministru. Apariția în presă a acestor înregistrări s-a soldat cu deschiderea, la DNA, a unui dosar penal instrumentat, prin sesizare din oficiu, de către „mâna dreaptă” a lui Kovesi, procurorul Marius Iacob, pe care l-a învestit, cu încălcarea prevederilor Statutului Judecătorilor și Procurorilor, în calitate de anchetator în această speță. Inspecția Judiciară a cercetat aceste aspect și a concluzionat că, atât șefa DNA, cât și adjunctul acesteia, Marius Iacob, au săvârșit abateri disciplinare, iar documentul a fost atașat raportului lui Toader prin care s-a cerut revocarea șefei DNA.
În vara anului trecut, DNA traversa unul dintre cele mai scandaloase episoade, după apariţia în presă a unor înregistrări din cadrul unei ședințe de lucru a instituției, în timpul căreia Laura Codruța Kovesi își acuza subordonații că „stau cu curu’ pe dosare”, cerându-le, în contextul deciziei CCR pe marginea modului în care a fost anchetată emiterea OUG 13/2017, să „scoată dosare cu miniștri”, să „decapeze instituțional” un alt dosar, în care să se ajungă la prim-ministru și să facă tot posibilul să supraviețuiască „acestei perioade grele”. După publicarea acestor înregistrări, Kovesi a „luat foc” și a început să-și suspecteze de „lașitate” și de „bârfă” propriii subordonați, catalogându-l pe cel care a înregistrat și care a dat presei înregistrările că este „un infractor”. Aceasta nu a rămas o simplă amenințare, deoarece, în aceeași zi, la nivelul DNA s-a constituit un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Dosarul poartă numărul 246/P/2017 și a fost înregistrat la Secția de Combatere a Corupției din DNA în data de 18 iunie 2017. Procurorii desemnaţi de Kovesi personal să ancheteze sunt Marius Iacob, adjunct său, și Gheorghe Popovici.
Anchetatorul putea fi anchetat
În Raportul Direcției Inspecției Judiciare pentru Procurori, aferent lucrării nr. 4759/IJ/912/DIP/2017, emis în data de 9 ianuarie 2018, se arată că s-a stabilit cu certitudine că înregistrările apărute în presă au ca sursă ședinţa de lucru a DNA care a avut loc în data de 30 martie 2017, la sediul DNA, unde a participat Laura Codruța Kovesi, adjuncții săi Marius Iacob și Călin Nistor, precum și 21 de procurori cu funcții de conducere și de execuție din cadrul Secției a II-a.
Inspectorii judiciari au identificat un proces-verbal de sesizare din oficiu, încheiat la 19 iunie 2017, de către Marius Iacob și Gheorghe Popovici, care conține rezoluția oficială a Laurei Codruța Kovesi, din aceeași zi, de desemnare ca anchetatori a celor doi procurori.
„Este evidentă starea de incompatibilitate existentă între calitatea procurorului-șef adjunct Marius Iacob de persoană care are cunoștință despre discuțiile ce formează obiectul dosarului 246/P/2017, potențial martor, și calitatea acestuia de procuror de caz. Este evidentă o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia ar putea fi afectată, în condițiile în care procurorul Marius Iacob ar fi putut fi, la rândul său, sub incidența procedurilor de investigare penală, la fel ca toți ceilalți colegi din cadrul secției, pentru că și acesta a participat la ședința de lucru din data de 30 martie 2017, deși ar fi putut fi, spre exemplu, audiat ca martor sau ar fi putut să i se solicite acordul de testare în procedura poligraf”, se menționează în raportul Inspecției Judiciare.
Marius Iacob, pus în situația să se autourmărească penal
Mai mult, arată același raport, Laura Kovesi, care a participat, la rândul său, la ședința cu pricina, a conștientizat cu siguranță faptul că procurorul-șef adjunct Marius Iacob, care fusese, de asemenea, prezent, „nu poate susține că nu a avut reprezentarea stării vădite de incompatibilitate în care procurorul-șef adjunct se afla în raport cu invest igarea ce formează obiectul dosarului 246/P/2017, acesta fiind pus, practic, prin rezoluția de învestire a procurorului-șef, în postura de a efectua acte de urmărire penală inclusiv față de sine însuși”, precizează Inspecția Judiciară. Inspectorii arată, negru pe alb, că, prin această manieră de lucru, s-a creat un dubiu puternic privind echidistanța, imparțialitatea și obiectivitatea modului de instrumentare a dosarului penal 246/P/2017, precum și cu privire la „scopul real al constituirii acestui dosar și măsura în care acest scop este compatibil cu principiile democratice”.
Dosarul „înregistrării din ședinţa DNA”, prin care procurorii au fost testați cu poligraful, instrumentat de Marius Iacob, deși se afla într-o vădită stare de incompatibilitate
Procurorul Marius Iacob, în calitate de persoană prezentă la ședința de la DNA, din 30 martie 2017, trebuia să se abțină de a ancheta procurorii DNA care au fost prezenți la ședință. Cu toate acestea, el a acceptat desemnarea ca anchetator făcută de Laura Kovesi.
Inspecţia Judiciară a constatat, în acest caz, comiterea, atât de către șefa DNA, cât și de către adjunctul acesteia, a două abateri diciplinare grave prevăzute de Statutul Judecătorilor și Procurorilor
Nu s-a abținut, deși legea îi cerea expres să o facă
Concluzia anchetei disciplinare este aceea că rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 litera „m” din Legea nr. 303/2004, care se referă la nerespectarea în mod nejustificat a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau de regulamente de către Laura Codruța Kovesi. Asta, deoarece, în dosarul penal deschis împoriva procurorilor din DNA, Marius Iacob a efectuat acte de urmărire penală, a semnat ordonanța de începere a urmăririi penale, a semnat ordonanțele de efectuare a constatării criminalistice cu privire la detecția comportamentului simulat al procurorilor DNA și a audiat martori în cauză.
Din acest motiv, raportul Inspecției Judiciare a stabilit comiterea de către procurorul Marius Iacob a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 litera „i” din Legea 303/2004, care face trimitere la nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa. Iacob a acționat cu intenție directă, în condițiile în care se afla într-o situaţie similară cu cea a celorlalți magistrați procurori prezenți la ședinţa din data de 30 martie 2017.
Ministrul Justiției, amenințat cu pușcăria de adepții Codruței
Decizia ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a cere revocarea din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a reactivat anumite personaje apropiate de Monica Macovei, care au sărit la gâtul ministrului, apreciind, nici mai mult, nici mai puțin, că acesta din urmă ar fi comis o infracțiune pentru că a publicat pe site-ul instituției raportul și anexele care au stat la baza deciziei de revocare.
Unul dintre cei care susțin această teorie este judecătorul Cristi Vasilică Dănileț, fost membru al CSM, care, pe pagina sa de Facebook, scrie că: „În calitate de fost membru CSM, spun în mod ferm: ministrul nu poate publica documente din dosarul disciplinar vizând un magistrat, cât timp acesta nu este soluționat definitiv și datele cu caracter personal, inclusiv numele și prenumele, nu sunt anonimizate! (…) Publicarea unui document din dosarul disciplinar al unui magistrat aflat în curs de soluționare încalcă principiul separației puterilor din stat – ministrul influențează CSM, organ din cadrul autorității judiciare; încalcă dreptul la proces echitabil al magistratului - ministrul încalcă prezumția de nevinovăție a celui cercetat; încalcă legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal - dacă nu sunt eliminate asemenea date; și poate constitui în anumite condiții chiar infracțiunea prevăzută de art. 304 Codul Penal”.
La această postare, există mai multe comentarii, la care Dănileț a răspuns într-o manieră care ar putea fi confundată destul de ușor cu o instigare la denunț penal împotriva ministrului Tudorel Toader, dar și a altor persoane care „ar sta în spatele publicării acestor documente”. Redăm câteva pasaje relevante:
Elena Gherghescu: Intră, deci, la apă, alături de ministraș, și furnizorul documentului.
Cristi Dănileț: Da. De abia aștept să prindem «sursa».
Mircea Kivu: Există sancțiuni pentru publicarea unui document nepublic?
Cristi Dănileţ: Uneori chiar penale.
Ali Cranta: Și cine va sesiza organele de drept să cerceteze aceste fapte?
Cristi Dănileț: Oricine.