Activiștii de mediu spun că legea votată ieri în Camera Deputaților, cu întârziere de 8 luni și în sesiune extraordinară, după moartea tinerei sfâșiate de urs în Bucegi, ar fi strict în favoarea vânătorilor. Aceștia contestă și studiile care arată că populația de urși e de 3 ori mai mare decât poate suporta pădurea sau faptul că atacurile din ce în ce mai dese ale acestor mamifere au la bază exact înmulțirea lor excesivă.
Tocmai de aceea se așteaptă, după votul din Parlament și după ce au fost respinse toate amendamentele depuse de USR, o serie de acțiuni care să blocheze această lege, prin toate mijloacele posibile. În plus, unul dintre ONG-uri a și anunțat că va cere Comisiei Europene infringement pentru această lege.
S-a încercat modificarea proiectului
Proiectul de lege votat de Senat anul trecut a fost aprobat ieri, în Camera Deputaților, cu 214 voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” și 23 de abţineri, iar un deputat nu a votat. Intervenţiile legislative vizează prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs, prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 şi 2025 a câte unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a câte unui număr de 55 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional - ceea ce ar fi trebuit să se aplice încă din 2023, dacă nu s-ar fi blocat această lege.
Cotele de intervenție și de prevenție se stabileau anual, pentru a se putea ține sub control populația de urși, dar din 2016 nu s-a mai vânat, nici măcar după ce unii miniștri ai mediului au reușit să dea aceste cote anuale. Tragedia fetei de 19 ani care a murit în Bucegi, după ce a fost atacată de un urs, le-a amintit politicienilor că au „la sertar” acest proiect care nu mai ajunsese la Camera Deputaților (decizională), iar ieri s-a dezbătut proiectul în toate comisiile parlamentare, apoi s-a mers la vot, în Plen.
Legea ar trebui să diminueze numărul de urși în circa 10 ani, pentru a se ajunge din nou la un maximum de 4.000 de exemplare, atât cât „suportă pădurea” - conform specialiștilor care fac studii pentru România. Ultimul studiu făcut pentru a se stabili cât de numeroasă a ajuns populația de urși a fost făcut în 2021, când deja erau circa 8.000 de exemplare, iar din calculele specialiștilor reiese că sporul natural este de circa 16%, în timp ce reducerea populației de urși cu 500 de exemplare pe an (nivelul de prevenție și de intervenție plus cauze naturale) ar fi la jumătate față de sporul natural, astfel încât nu se va rezolva imediat problema.
Așa-zisele metode de apărare nu funcționează
Chiar și în fața acestor calcule, ONG-urile și activiștii de mediu susțin că urșii se înmulțesc foarte greu și nu este adevărat că numărul lor a crescut peste limitele normale sau că aceasta este cauza atacurilor asupra oamenilor și a gospodăriilor. ONG-urile au și specialiștii proprii care susțin cu totul altceva, pledând în continuare pentru educarea populației și nu pe vânătoare, pentru a se putea evita atacurile. Totuși, oamenii la care urșii ajung în gospodării sunt mai greu de educat decât turiștii care merg prin păduri. Mulți dintre cei care s-au întâlnit cu ursul spun că, de fapt, niciuna dintre metodele de așa-zisă apărare în fața acestui mamifer mare nu ar fi eficientă.
Nivelul de prevenție și de intervenție
Planul de acțiune care s-ar pune în aplicare de luna viitoare, dacă legea ar fi promulgată fără a mai fi blocată, prevede un nivel de prevenție și unul de intervenție - așa cum s-au reformulat în textul de lege, înlocuind „cotele de vânătoare”. Cotele anuale de prevenție și de intervenție erau stabilite astfel încât să se poată vâna un anumit număr de exemplare care să asigure un echilibru între viața animalelor și cea a comunităților umane, dar ONG-urile de mediu au atacat toate proiectele de lege pentru stabilirea acestor cote, susținând că măsura va reduce drastic numărul urșilor din țara noastră - deși specialiștii au arătat că la peste 4.000 de exemplare situația scapă de sub control, iar acum e posibil ca numărul urșilor să fie chiar de 3 ori mai mare decât cel maxim calculat pentru siguranță.
Cotele stabilite prin lege pentru anul trecut nu au fost îndeplinite, pentru că nu au fost doritori de vânătoare, nefiind admisă vânătoarea „la trofeu”, iar situația este aceeași și anul acesta. Cotele stabilite de ministrul Mediului, Mircea Fechet, prin proiectul de lege din noiembrie 2023 vizau 220 de urși - 140 de exemplare pentru cota de prevenţie şi 80 de exemplare pentru cota de intervenţie. Aceste cote de vânătoare au fost propuse de Comisia pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române, după ce tot această comisie a anulat Ordinul anterior, dat de fostul ministru Tanczos Barna, în ultima zi a mandatului său din Guvernul Ciucă. Ordinul anterior prevedea 55 de urși în cota de intervenție și încă 426 în cota de prevenție.
Legea votată ieri a păstrat ultimele cifre: 426 de urși s-ar putea vâna pe cota de prevenție și 55 pe cea de intervenție - acestea fiind animale care deja au atacat de două sau mai multe ori gospodăriile din zonele locuite de oameni. Vânătorii vor putea, în baza unei taxe, să vâneze urși la fel cum vânează căprioare, iepuri și alte animale sălbatice, pentru că legea transpune ceva ce există deja în regulamentul pentru vânătoare, stabilit tot de Ministerul Mediului, prin Ordonanța nr. 81/2021.