Psihiatria se confruntă, de mai mulți ani, cu nevoia de a declara pedofilia boală psihică, tocmai pentru că s-a constatat că gradul de recidivă este foarte mare, peste tot în lume. Dacă în cazul celorlalte infracțiuni se poate observa posibilitatea reală de reabilitare, mai ales atunci când fapta a fost comisă accidental, în cazul pedofililor s-a ajuns la concluzia că recidiva e aproape garantată, indiferent ce comportament au pedofilii în timpul detenției. Dar nu se ține cont de aceste probleme în legătură cu legiferarea.
Așa s-au putut întâmpla foarte multe orori, până la gemenii violatori de minori care au distrus zeci de vieți, din adolescența lor, apoi la maturitate. Au ajuns să violeze bebeluși, iar iubita unuia dintre ei să filmeze ororile, pentru că știau că legislația i-a protejat mereu. Au avut o singură condamnare, dar cu suspendare, în 2013, când judecătorii au motivat sentința prin faptul că au circumstanțe atenuante: deși făcuseră deja zece victime, s-a considerat că sunt tineri și au toată viața înainte, deci trebuie să li se ofere șansa la reabilitare, fără încarcerare.
Liberarea condiționată e încurajatoare
Legile românești au devenit mai blânde după 2014, când a fost schimbat Codul Penal, deși ar fi trebuit să se înăsprească, pentru a nu încuraja astfel de fapte. Cea mai mare problemă e legată de portițele pe care legea le permite acestor indivizi. Polițiștii știu din cazuistică faptul că oricând poate apărea o variantă de mituire a victimelor sau a familiilor acestora, pot apărea schimbări de declarații, negări ale faptelor, în urma cărora să fie încurajați cei care distrug vieți. În acest fel sunt creați monștri.
„Sunt foarte multe infracțiuni pentru care ar trebui să se adauge în Codul Penal „fără posibilitate de liberare condiționată”. Sunt infracțiunile contra vieții, comise cu premeditare, dar și infracțiuni la viața sexuală, adică violatorii și pedofilii. Sunt foarte mulți pedofili care comit astfel de fapte și după ce ies din pușcărie. Dar pedepsele nu sunt descurajante pentru astfel de indivizi. Ideea că vor scăpa, fie cu ajutorul unor oameni corupți, fie cu ajutorul portițelor din legislație, îi încurajează. De asemenea, poate interveni reabilitarea de drept sau reabilitarea la cerere. Ei ies din închisoare și pot să se angajeze inclusiv paznici la grădiniță”, a explicat, pentru Jurnalul, Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri, de la Poliția Capitalei.
Victimele nu depun plângere
În multe cazuri, infractorii nu sunt descoperiți, dacă reușesc să negocieze cu familiile victimelor, pentru ca acestea să nu depună plângere. Se pare că acesta este și cazul gemenilor din Timiș, care au plătit pentru tăcerea părinților copiilor violați. Dar problema este mult mai gravă, pentru că nu doar monștrii din Timiș au comis astfel de fapte fără a fi prinși, timp de 13 ani, ci oricine o poate face, cu aceeași protecție asigurată de cei care sunt dispuși să tacă în schimbul unei sume de bani, dar și cu ajutor din partea legislației și a judecătorilor indulgenți. Cei doi au fost prinși recent doar pentru că o fetiță de 13 ani a depus plângere la Poliție împotriva lui Adrian Calapiș, acuzându-l de viol, iar aceasta a fost prima plângere în urma căreia s-a anchetat violul, în celelalte cazuri neexistând nici măcar suspiciuni.
În 2013, când au fost anchetați, a fost luată în considerare altă faptă, respectiv distribuirea de materiale pornografice, nu violul de minori. În urma acestei plângeri a fetiței de 13 ani, polițiștii au efectuat mai multe percheziții la domiciliul bărbatului și au descoperit în telefonul lui și în computer imagini în care protagoniști erau el și iubita lui, tânăra fiind bona copiilor agresați.
Pedofilii nici măcar n-au încercat să mintă, ci au recunoscut tot, în fața anchetatorilor. Cei care au asistat la audiere au declarat presei că pe fața bărbatului nu a existat în niciun moment vreo urmă de remușcare sau regret. Apoi s-a descoperit că și fratele geamăn al lui Adrian, Alexandru Calapiș, a violat minori, cei doi făcând toate aceste lucruri împreună, încă de când erau adolescenți.
Parlamentul e compus din foarte mulți avocați care fac legile urmărindu-și propriile interese. Astfel se ajunge la a nu mai putea pedepsi infractorii corespunzător faptelor și mai ales la a nu mai exista posibilitatea de a apăra victimele.