Blocarea hidrocentralei Răstolița, proiect început înainte de 1990 și ajuns la un stadiu de finalizare de aproape 98%, riscă să transforme România într-un exemplu de „autosabotare” a propriilor interese energetice și de securitate, a spus parlamentarul liberal.
Într-o declarație parlamentară, fostul ministru a adus în discuție costurile economice și strategice pe care trebuie să le suporte România din cauza întârzierilor care afectează marile proiecte de infrastructură, într-un moment în care statele europene accelerează investițiile în energie, infrastructură critică și securitate națională. „Într-o perioadă de competiție extremă, în care fiecare stat își face inventarul avantajelor strategice și accelerează investițiile în securitatea națională, România riscă să devină un exemplu, la nivel mondial, despre cum să ratezi milimetric finișul, după o cursă strânsă de decenii”, a declarat Mircea Fechet.
„Cu o putere instalată de 35,2 MW, hidrocentrala ar putea alimenta un oraș întreg de mărime medie. În plus, Răstolița are un rol major în protejarea comunităților de pe cursul mijlociu și inferior al râului Mureș împotriva viiturilor. Așadar, este un instrument strategic și o armă eficientă în lupta cu seceta și fenomenele extreme care lovesc tot mai des România”.
Mircea Fechet, deputat PNL
ONG-urile ignoră concluziile tehnice ale acordului de mediu
Referindu-se la disputa legată de impactul asupra mediului, el a spus că o parte dintre criticile formulate de ONG-urile de mediu care se opun finalizării proiectului ignoră concluziile tehnice incluse în acordul de mediu emis în 2024. „Respect dreptul oricui de a contesta în instanță un proiect public. Respect obligația statului de a proteja mediul în conformitate cu legislația europeană. Respect deciziile instanțelor. România are nevoie, însă, de echilibru și de maturitate administrativă, iar adevărul e singurul care poate dicta sentințe”, a spus deputatul în intervenția sa de la tribuna Camerei Deputaților. El a susținut că documentația tehnică aferentă acordului de mediu include măsuri pentru conservarea biodiversității și menținerea echilibrului ecologic și a acuzat existența unor interpretări deformate în spațiul public privind situația fondului forestier din zonă. „Ceea ce unele voci numesc «pădure» atunci când predică despre presupusul prejudiciu al fondului forestier național este, de fapt, și citez aici din documentația tehnică aferentă acordului de mediu, «lăstăriș crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrișării realizate în urmă cu peste 30 ani»”, a afirmat deputatul.
Proiecte declarate strategice de CSAT, în continuare blocate
În intervenția sa, deputatul Mircea Fechet a lansat un apel pentru un acord politic național privind realizarea investițiilor strategice în energie și infrastructură. „România nu poate funcționa cu investiții care, deși au fost declarate de importanță națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, rămân blocate la infinit, după ce au trecut prin zeci de ani de avize, expertize și proceduri. De aceea, cred că a venit momentul unui acord politic național pentru marile proiecte strategice ale României”, a spus acesta, adăugând că modul în care România gestionează aceste proiecte va arăta „cine vrea o țară puternică, independentă energetic și capabilă să își apere interesele” și „cine face jocurile de putere ale inamicilor României”.
Cât a pierdut Hidroelectrica din cauza proiectelor blocate
Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv pe 22 mai defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Declic și Bankwatch România. Decizia vine după ce în iunie 2025 Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Ea ar fi fost prima hidrocentrală finalizată după mai bine de trei decenii de la demararea investiției. „În perioada 2019-2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro. Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis atunci pe pagina sa de Facebook fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
Hidrocentrala Răstolița este proiectată la o putere instalată de 35,2 MW și la o producție de energie curată de circa 117 GWh/an.