Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agerpres și vine la mai bine de o jumătate de an de când, în timpul negocierilor pentru formarea actualei coaliții de guvernare, PSD a aruncat pe masă această teză. Revizuirea Constituției ar viza în mod direct modul în care este ales președintele României, desemnat, în actuala formă legislativă, prin vot universal, care, după modificările dorite, ar urma să fie desemnat prin vot al Parlamentului.
Potrivit lui Kelemen Hunor, „dacă avem o majoritate de aproape 70%, peste două treimi, ar trebui să avem ambiţia de a amenda Constituţia. Asta era anul trecut, când noi am format coaliţia PSD-PNL-UDMR. Şi am spus şi în această perioadă că acest deziderat încă nu trebuie abandonat. Dar, sigur, discuţiile în coaliţie nu au fost duse mai departe, nu au fost detaliate. Noi, sincer, am propus un singur lucru, nu am vrut multe modificări, fiindcă nu este cazul în acest moment, după experienţa din 2013-2014, cu încercarea de revizuire a Constituţiei de atunci. Nu e momentul să faci o revizuire amplă. Noi am spus doar un singur lucru: să trecem la republică parlamentară, preşedinte ales de Parlament, fără să umblăm la atribuţiile preşedintelui. Atribuţiile preşedintelui rămân, dar muţi alegerea preşedintelui în Parlament, cum se întâmplă, de fapt, în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene”.
„Singuri nu putem revizui Constituția”
Liderul UDMR susţine că România trebuie să clarifice dacă este republică prezidenţială ori republică parlamentară. „Noi, în acest moment, nu suntem nici, nici. Nu suntem nici republică prezidenţială. (...) Marea majoritate a ţărilor UE funcţionează ca state cu preşedintele ales în Parlament. Asta am spus noi că ar trebui să facem. Şi, ca să nu fie nicio discuţie că vrem un preşedinte decorativ, nu umblăm la atribuţii, ele rămân aşa cum sunt. Asta a fost propunerea noastră. Sigur, singuri nu putem să revizuim Constituţia. Dacă va exista majoritate, dacă va exista dorinţă, noi cu această propunere vom merge în discuţii, dar eu recunosc că momentul actual nu este exact momentul potrivit pentru revizuirea Constituţiei”, a adăugat Hunor.
Modificarea ar bloca unele candidaturi exotice pentru Cotroceni
Reamintim că una dintre cele mai spectaculoase condiții cu care PSD a intrat, în toamna trecută, la negocierile cu PNL a fost chiar tema revizuirii Constituției, în sensul schimbării formei de guvernământ din republică semiprezidențială, în republică parlamentară.
Republica semiprezidențială, în care funcționează România, este cea în care prim-ministrul și președintele statului fac parte din puterea executivă. Președintele este ales prin vot universal, desemnează prim-ministrul și numește membrii Guvernului. Republica parlamentară înseamnă că președintele statului are doar un rol decorativ, nu face parte din puterea executivă, având doar atribuțiuni strict protocolare, și nu este ales de popor, ci este emanat prin votul Parlamentului.
O astfel de modificare structurală a formei de guvernământ ar reduce drastic prerogativele președintelui României, cel care îl va succeda însă pe Klaus Iohannis. Dar ar face mai puțin „prizabile” posibile candidaturi exotice, cum ar fi Laura Codruța Kovesi, Dacian Cioloș sau Cătălin Drulă, deoarece funcția prezidențială ar deveni aproape imposibil de accesat de astfel de candidați, în situația în care modificarea Constituției va fi operată, în acest sens, până la viitoarele alegeri pentru Palatul Cotroceni, din anul 2024.
În UE, doar Franța și România au sisteme semiprezidențiale
În prezent, state care au regimuri semiprezidențiale sunt Algeria, Angola, Armenia, Autoritatea Palestiniană, Azerbaijan, Bosnia și Herțegovina, Burkina Faso, Capul Verde, Taiwan, Congo, Egipt, Georgia, Guyana, Haiti, Kazahstan, Kenya, Kârgâzstan, Liban, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Nigeria, Sahara Occidentală, Senegal, Sri Lanka, Tajikistan sau Uzbekistan.
În Europa, republici semiprezidențiale regăsim în Rusia, Serbia și Ucraina, iar în Uniunea Europeană singurele state care au această formă de guvernământ sunt Franța și România.
State care au regimuri parlamentare sunt Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia, Portugalia, Ungaria sau Republica Moldova.