Curg în valuri și, cu siguranță, vor mai curge încă multă vreme de-acum înainte, comentariile privind rezultatele votului în urma căruia Florin Cîțu a devenit președintele PSD. Nu mi-am propus să număr câți dintre autorii acestor comentarii consideră schimbarea de lider ca fiind benefică pentru partid, pentru guWERNare și,eventual, pentru țară și câți ar zice mai degrabă „ghinion” .(Cunoașteți cui îi aparține expresia, nu-i așa?) Dar, dacă ar fi să aleg comentariul care mi s-a părut cel mai inspirat și mai sugestiv, îl voi alege pe cel pe care filosoful Mihai Șora l-a postat pe pagina sa de Facebook. Iată-l: „A mai murit un partid istoric”.
Comentariu care , până la ora când scriu aceste rânduri, are peste 5000 de likeuri, peste 400 de comentarii și aproape 500 de distribuiri pe acest canal al mediei alternative. Fapt semnificativ, la scurtă vreme după ce a aflat rezultatul votului, tot Mihai Șora, a postat un comentariu mai extins din care rețin câteva pasaje foarte la obiect. Ca, de exemplu, următorul: „Vă dați seama că nu este vorba doar despre viitorul unui partid, Că rezultatul de azi ne va atinge pe toți, într-o formă sau alta?...” După care autorul continuă pe același ton amar, din care nu e greu să îi înțelegem sincera dezamăgire și revolta: „Că nu asistăm la un simplu spectacol unde suspinăm,strângem din dinți și ne enervăm…” Concluzia cade neiertătoare, ca o ghilotină: „Și mai vine și iarna…”
Da, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, mai vine și iarnă,adică vremea în care vom plăti facturile la gaze și la electricitate după noile tarife neplafonate, doar pentru că așa vor guWERNanții încă în exercițiu. Mi se poate spune că alarmez opinia publică mai ceva decât vestitorii celui de-al N plus nu-știu-câtelea val al pandemiei, fiindcă și așa există o moțiune și că s-ar putea ca executivul să pice. Să fim serioși, la halul de brambureală și la jocurile de interese pe care le dirijează mâna invizibilă a pieții politicianismului autohton și transfrontarier este pur și simplu o chestiune de domeniul utopiei să credem într-o radicală,reală schimbare. Poate-poate, la o cosmetizare a lucrurilor, ne putem aștepta, dar nu la mai mult, fiindcă asta este una dintre singurele treburi în materie de politichie la care a dovedit că s-ar mai pricepe pseudo-președintele Klaus Iohannis.
Că nemulțumirile populației cresc pe zi ce trece și că, datorită nepriceperii și a disprețului față de așteptările și nevoile celor mulți , PNL-ul a ajuns la 20% cotă de încredere, asta o știe foarte bine și noul președinte al partidului , Florin Cîțu. Cel care are toate șansele să fie și viitorul șef al noului „guWERN al meu”, ediție revăzută care se ticluiește sub înaltul patronaj al pseudo-președintelui Klaus Iohannis. De aceea, la câteva ore după alegerea sa ca președinte al PNL, fostul, actualul și viitorul premier Florin Cîțu a și făcut prima sa declarație de presă de după eveniment. Declarație în care, câtuși de puțin întâmplător, vorbește despre salariile, alocațiile și pensiile noastre și ne promite că ele vor crește. Dar de la 1 ianuarie! Și încă în fiecare an…
Cu cât vor crește, fie și de la 1 ianuarie 2022, salariile, alocațiile și pensiile, nu ne mai spune domnul Florin Cîțu. Ba nu, să nu greșesc, a zis ceva despre un 10% creștere pentru salariul minim, dar, în rest, Dumnezeu cu mila! Carevasăzică, tot la vorba filosofului Mihai Șora ajungem: „Și mai vine și iarna…” Iarnă pentru care guWERNanții din PNL et comp nu ne pot oferi decât facturi împovărătoare la gaze și la electricitate și, eventual, ceva acolo de la 1 ianuarie. Neputință și dezinteres care,cu siguranță, vor grăbi prăbușirea ireversibilă a de acum fostului partid istoric.
Spune și scrie acest sever avertisment- „Și mai vine și iarna…”- Mihai Șora, un om care, la viața sa, a trecut prin multe și felurite funcții și a fost martor la mărirea și decăderea atâtor și atâtor politicieni, de la Ana Pauker și altora ce i-au urmat. Incluzând, acum, în discuție și PNȚCD-ul. partid istoric mort pe propria mână în anii ce au urmat lui decembrie 1989. Adevărat, Mihai Șora nu spune, cu subiect și predicat, că, în cazul în care Ludovic Orban era reales președinte al partidului, ar fi existat reale motive de optimism pentru PNL sau, de ce nu?, și pentru noi, capetele de locuitor, dar este lesne de înțeles că spre acolo îl ducea gândul. Fie și sub această rezervă, rămân convins că trebuie să dăm dreptate previziunii și avertismentului lui Mihai Șora.