Finanțarea unor proiecte pentru extinderea domeniului schiabil, dar și pentru turismul balnear și ecoturism, care să facă stațiunile românești rentabile tot timpul anului, se va putea face, teoretic, din bani de la bugetul statului, prin Masterplanul actualizat de Ministerul Economiei. Entuziasmul actualului ministru este greu de explicat, în condițiile în care ministerul pe care îl conduce a reușit să finanțeze doar trei astfel de investiții în ultimii șapte ani.
Masterplanul investițiilor în turism a fost actualizat, anul acesta, pe fondul schimbărilor climatice, fiind vizate noi domenii schiabile, acolo unde ninge mai mult de 120 de zile pe an, dar unde se poate adăuga infrastructură pentru diverse sporturi care nu necesită zăpadă și care ar putea face stațiunile atractive 365 de zile pe an – pe modelul celor 7 piste de bob din județul Harghita, care funcționează cu propulsie mecanică.
Actualizarea Masterplanului a avut în vedere schimbările climatice și a adăugat la modernizarea sau extinderea domeniilor schiabile agrementul turistic, „atât pentru iarnă (après-schi), cât și pentru vară, cu scopul de a le transforma în stațiuni turistice rentabile pentru tot timpul anului”, așa cum este specificat în expunerea de motive a actului normativ care a modificat și a completat Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism, publicat în transparență decizională în luna august.
Masterplanul s-a mai blocat de câteva ori
Noul Masterplan vizează investiții în turismul de schi, balnear și ecoturism, dar multe dintre acestea au fost promovate și în 2017, când fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre, a mai făcut o încercare de a finanța proiectele de investiții din bani de la Guvern. La fel ca acum, fostul ministru a încurajat primarii să depună proiecte, dar după ce a fost schimbat din funcție, următorul ministru, Bogdan Trif (tot PSD), a blocat proiectele.
În Masterplanul de investiții aprobat în 2017 erau prevăzute 154 de proiecte, din care, din 2018, 128 au fost eliminate din diverse motive, precum renunțare la proiect, finalizate sau nedepunerea documentațiilor în conformitate cu prevederile Masterplanului. Alte 25 de proiecte depuse sunt în stadiu de clarificări sau completări. Un singur proiect se află acum în derulare: dezvoltarea turistică a brațului Borcea-Călărași, derulat de CJ Călărași. Iar de la includerea în Masterplan în 2017, au fost semnate șase contracte de finanțare, din care au fost finalizate doar trei proiecte, de consiliile locale din Borsec (jud. Harghita), CJ Sibiu și CL Borșa (jud. Maramureș). Alte două, cu CJ Constanța și CL Ocna Sibiului, au fost reziliate, iar unul este derulare cu CJ Călărași.
Simplificări și soluții de finanțare
În formula actuală, Masterplanul a fost simplificat și s-a găsit o soluție pentru finanțarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele depuse de primării din bani de la bugetul de stat, astfel încât să nu se încarce UAT-urile cu niște cheltuieli suplimentare, de la bugetele locale, pentru proiecte pe care nu știu dacă le vor putea implementa. Cu toate acestea, finanțarea proiectelor depinde în continuare de structura bugetului pe anul viitor, iar un impediment este chiar faptul că nu s-au cheltuit bani pentru acest Masterplan, astfel încât va fi greu de obținut o sumă suficient de mare pentru plata proiectelor în 2025.
„Am reușit să deblocăm acest program, se fac plăți efectiv. Așa cum arată astăzi lucrurile, nu ar trebui să fie mari schimbări în peisajul politic. Am început să facem plăți. Din 2009 s-au depus proiecte, dar în multe cazuri autoritățile locale au renunțat, pentru că era nevoie de foarte multe avize, reprezentanții primăriilor erau puși pe drumuri, dar lucrurile s-au schimbat în bine. Anul trecut am avut 70 de milioane de lei pentru Masterplan. Am avut o creștere de buget cu circa 50% anul trecut, dar pentru anul viitor vom cere o sumă mult mai mare, probabil până la 400 de milioane de lei. Finanțăm în acest moment mai ales instalații noi pentru schi, dar și sania de vară, pentru ca turiștii să aibă ce să facă tot timpul anului”, a explicat ministrul Radu Oprea, pentru Jurnalul, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc vineri, la Bușteni.
Un lucru important pe care l-a făcut acum Ministerul Economiei este simplificarea procedurilor pentru primăriile care vor să depună proiecte pentru finanțarea investițiilor, dar și degrevarea acestora de unele cheltuieli din banii bugetelor locale.
„Am simplificat procedura, respectiv cota avută în vedere a fi finanțată din bugetul de stat este de 90% din valoarea contractului de execuție de lucrări rezultat în urma achiziției publice. Cofinanțarea va fi doar de 10% din partea UAT-urilor, iar studiile de fezabilitate se vor face cu bani de la bugetul de stat. Am preluat modelul de prefinanțare din PNRR, pentru simplificarea procedurii”, a mai explicat Radu Oprea.
Idei bune de la austrieci, greu de aplicat la noi
Ministrul a participat la o întâlnire cu primarii de pe Valea Prahovei (de unde a lipsit cel de la Bușteni, care a pierdut alegerile, dar încă este în funcție) și cu reprezentanții unei regiuni de schi din Austria, la finalul săptămânii trecute. S-a discutat despre importanța unirii stațiunilor montane din această zonă pentru a constitui un domeniu schiabil unitar. Primăriile deja au făcut primii pași pentru a promova întreaga ofertă a zonei „la pachet”. Edilii consideră că ofertele din stațiunile lor sunt complementare, nu în concurență.
Ministrul Oprea a explicat că ar vrea să se preia aici o metodă implementată de austrieci, anume să existe aplicații de mobil pentru skipass comun, dar până la acest pas important – așa cum l-a prezentat ministrul – ar fi nevoie mai întâi de existența unui skipass comun pe domeniul schiabil al Văii Prahovei.
Singura stațiune care a implementat skipassul comun pentru toate pârtiile de schi este Sinaia, dar asta s-a întâmplat doar pentru că domeniul privat a fost cumpărat de stat, recent, astfel încât s-au putut uni pârtiile. Tot la Sinaia s-a rezolvat și problema transportului în comun, astfel încât să se evite aglomerația din trafic, în timpul sezonului de iarnă.
Dar până la a lega toate stațiunile prin transport comun și a avea skipass pentru toate pârtiile de pe Valea Prahovei mai este foarte mult, mai ales pentru că toate încercările din ultimii 10-15 ani în acest sens s-au lovit de lipsa dorinței de colaborare între autoritățile locale și proprietarii pârtiilor sau transportatorii. Chiar dacă ar ajunge primarii la o înțelegere, va fi greu să-i convingă pe patroni să colaboreze.
Nici cadrul legal nu ajută. Primarul orașului Sinaia ar vrea să extindă inclusiv transportul în comun pe toate localitățile, dar chiar dacă și-ar pune la dispoziție autobuzele din localitate, nu l-ar lăsa legea să opereze pe rute din alte localități și nu ar putea justifica nici cheltuielile aferente.
Valea Prahovei, ca domeniu schiabil
Aceeași problemă legată de organizarea administrativ-teritorială face imposibilă și lărgirea domeniului schiabil de pe Valea Prahovei astfel încât să includă toate stațiunile, între Sinaia și Predeal, pentru că primele trei - Sinaia, Bușteni și Azuga - sunt în județul Prahova, în timp ce Predealul e în județul Brașov. Ideea e bună, ar fi ideal pentru promovarea zonei, la fel fac și austriecii, dar avem altfel de legislație.
Ministrul Radu Oprea a specificat, în cadrul conferinței de la Bușteni, că se bazează și pe Organizațiile de Management al Destinației (OMD-uri), referindu-se inclusiv la constituirea domeniului schiabil de pe Valea Prahovei, însă OMD-ul poate fi local sau județean, ceea ce înseamnă că va fi un OMD al Brașovului (care deja există) și alt OMD în Prahova, deci nici măcar din acest punct de vedere nu se pot uni localitățile, pentru a crea domeniul schiabil comun, cu skipass comun – așa cum își dorește ministrul. Și schiorii cer același lucru, de mult timp, dar găsesc în Bulgaria, Austria, Elveția sau Italia.
În privința OMD-urilor, singurul exemplu care poate fi prezentat aproape ca un succes este în județul Constanța, dar chiar și acolo există un OMD în nord (Mamaia-Constanța) care are un plan separat de OMD-ul din sud (Mangalia și alte 8 stațiuni), iar OMD-ul județean le include, dar nu decide care va fi strategia de promovare a fiecărei zone. S-a discutat, din 2018, inclusiv despre crearea unui OMD regional care să promoveze Dobrogea, cu județele Constanța și Tulcea, dar nici până astăzi nu s-a reușit o colaborare între părți.
Pentru a avea un OMD regional care să includă stațiunile de schi de pe Valea Prahovei ca tot unitar mai sunt foarte mulți pași de făcut, dar nici dacă organizația și-ar obține personalitate juridică nu s-ar putea garanta colaborarea între stațiuni sau între autoritățile locale și agenții economici.