Potrivit deputatului liberal Cosmin Șandru (FOTO), inițiatorul acestui proiect de lege, „riscul de roaming involuntar reprezintă intrarea accidentală în roaming care se poate produce atunci când utilizatorul de servicii de telefonie și de internet mobil se află pe teritoriul statului de reședință, în localitățile situate în proximitatea granițelor, iar acest serviciu de roaming și terminalul utilizat sunt setate pe selectarea automată a rețelei”. „În această situație, dispozitivul mobil se conectează automat la rețeaua operatorului cu cel mai bun semnal (…), chiar dacă aceasta aparține unui operator dintr-o țară vecină”, mai arată deputatul.
Conform măsurătorilor efectuate în toată zona de frontieră din România de către ANCOM, există 1.902 localități cu peste 10 locuitori din România care prezintă risc de roaming involuntar, pe raza județelor Arad, Bihor, Botoșani, Călărași, Constanța, Caraș-Severin, Dolj, Galați, Giurgiu, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Teleorman și Vaslui, iar „corelând suprafața expusă cu numărul estimat al populației, rezultă că sunt afectați aproximativ 2.350.000 de cetățeni care locuiesc în zonele respective”.
Populația afectată de acest risc s-ar ridica la 1,4 milioane de cetățeni
Cosmin Șandru susține, în documentul citat, că dacă în cazul țărilor vecine membre ale Spațiului Economic European (SEE), utilizatorii beneficiază de principiile de tarifare „Roam like at home”, în cazul statelor non-SEE costurile pentru utilizarea serviciilor de comunicații mobile, în special a internetului, sunt semnificativ mai mari. „În acest caz, populația afectată de riscul de roaming involuntar din zona de graniță non-SEE se ridică la aproximativ 1,4 milioane de locuitori”, mai subliniază expunerea de motive.
Spre exemplu, în cazul Serbiei, Cosmin Șandru arată că nu există, până în acest moment, cadre de reglementare cu privire la sistemul de tarifare pentru serviciile de roaming. Iar granița României cu acest stat are o lungime de 546,4 kilometri pe raza județelor Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, „numărul cetățenilor care locuiesc în localitățile aflate sub incidența riscului de roaming involuntar din zona frontierei româno-sârbe fiind de de aproximativ 317.000”.
„Persoanele aflate în tranzit sunt cele mai vulnerabile, pentru că nu dețin informații complete despre riscul de roaming involuntar în localitățile din proximitatea granițelor”, mai precizează deputatul liberal.
Conform proiectului de lege, ANCOM va fi obligată să publice, cel puțin o dată la trei ani, lista localităților în care există riscul pentru utilizatorii finali de a intra în roaming involuntar din țările vecine. Apoi, în 60 de zile de la această publicare, tot ANCOM ar urma să aibă obligația să informeze toate autoritățile administrației publice locale ale căror localități se regăsesc pe această listă.
Panouri albe, cu scris negru
Legea prevede, de asemenea, că la intrările în unitățile administrativ-teritoriale care se regăsesc pe lista publicată de ANCOM „se vor amplasa indicatoare cu rolul de a atenționa utilizatorii care urmează să tranziteze o localitate în care există risc de roaming involuntar din țările vecine. Mai mult, administratorii drumurilor care se regăsesc pe raza acestor localități vor avea obligația ca, în cel mult șase luni de la data publicării listei, să instaleze, la cel mult 50 de metri distanță față de fiecare intrare în unitatea administrativ-teritorială în care a fost identificat riscul de roaming involuntar, un indicator, pe fiecare sens de mers, amplasat într-un loc cu vizibilitate pentru toți participanții la trafic, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, care să conțină în mod obligatoriu textul «Atenție! Risc de roaming involuntar!». De asemenea, culoarea indicatorului va fi albă, iar textul va fi scris cu majuscule, de culoare neagră.
Aceste indicatoare trebuie să respecte dimensiunile, condițiile tehnice și descrierile prevăzute de standardele române pentru semnalizarea rutieră în vigoare, similare cu cele ale indicatoarelor de localizare pentru intrarea sau ieșirea din localitate”.
Legea se află în dezbatere publică până pe 23 ianuarie. Senatul este camera decizională
De precizat este că toate costurile necesare pentru implementarea acestor reglementări inedite vor fi suportate integral, conform expunerii de motive care a stat la baza inițierii acestui proiect de act normativ, din bugetele locale ale fiecărei unități administrativ-teritoriale vizate.
Proiectul de lege în discuție a fost depus la Camera Deputaților în data de 19 decembrie 2022 și, pe lângă inițiator, în tabelul aferent există semnăturile a nu mai puțin de 51 de senatori și deputați ai Partidului Național Liberal, printre care se regăsește și cea a președintelui interimar al Senatului, Alina Gorghiu.
Legea se află în consultare publică până în data de 23 ianuarie 2023, iar Senatul este camera decizională. Consiliul Economic și Social are termen ca până mâine, 4 ianuarie, să transmită avizul consultativ. Consiliul Legislativ și Guvernul României trebuie să transmită, de asemenea, avizul consultativ și punctul de vedere până cel târziu pe 11 ianuarie.