O substanţă folosită până acum în combaterea gutei, disponibilă şi la noi în țară, ar putea figura pe lista medicamentelor eficace şi ieftine în lupta cu boala dată de SARS-CoV-2. Un recent studiu clinic canadian arăta că antiinflamatorul numit colchicină ar putea fi primul medicament oral din lume care i-ar putea trata pe cei infectaţi, în faza de pre-spitalizare. Deşi cercetarea nu e încă validată de comunitatea ştiinţifică, Ministerul Sănătăţii din Grecia a inclus colchicina în protocolul de tratament contra COVID-19.
Institutul de Cardiologie din Montréal (ICM) anunţa, acum o săptămână, că studiul clinic COLCORONA a furnizat rezultate „concludente din punct de vedere clinic”, privind eficacitatea colchicinei în tratamentul contra COVID-19. Astfel, această substanţă cu efect antiinflamator a redus cu 21% riscul de deces sau de spitalizare la pacienţii bolnavi care au primit tratament, comparativ cu grupul placebo. Mai puţine decese Cercetarea a vizat 4.488 de persoane. La pacienţii cu diagnostic de COVID-19, tratamentul cu colchicină a redus numărul de spitalizări cu 25%, necesitatea ventilaţiei mecanice, cu 50%, iar numărul de decese a scăzut cu 44%. Specialiştii canadienii de la ICM au declarat că asta e „o descoperire ştiinţifică majoră”, colchicina fiind primul medicament administrat oral care ar putea trata bolnavii, înainte ca aceştia să fie internaţi în spital. Un specialist din echipa de cercetare a explicat că substanţa activă „cu un bun profil de securitate” a fost folosită până acum în tratamentul gutei.
Previne complicaţiile
„Studiul nostru a demonstrat eficacitatea tratamentului cu colchicină pentru a preveni fenomenul de «furtună inflamatorie majoră» şi a reduce complicaţiile aferente COVID19”, a declarat dr. Jean-Claude Tardif, director al Centrului de cercetare al ICM. Doctorul a mai spus că medicamentul ar putea preveni apariţia complicaţiilor, de îndată ce o persoană a fost confirmată prin test PCR. Institutul de Cardiologie canadian a mai arătat că studiul a fost unul „fără contact”, efectuat la domiciliu, cu bolnavi din mai multe ţări – Canada, Statele Unite, state din Europa, America de Sud şi Africa de Sud.
Pentru vârstnici
La câteva zile de la publicarea studiului canadian, agenţia de ştiri AFP anunţa că Ministerul Sănătăţii din Grecia a decis „să includă administrarea orală de colchicină în protocolul de tratament pentru COVID-19”. Medicamentul poate fi eliberat numai cu prescripţie medicală, a mai anunţat Agenţia medicamentului din Grecia (EOF), pentru tratamentul bolnavilor cu vârste de peste 60 de ani. Directorul unei clinici dintr-o suburbie a Atenei a spus că şi cercetători greci au participat la studiul canadian, şi că medicamentul ar putea fi prescris şi pacienţilor infectaţi, suferind de boli respiratorii şi probleme cardiovasculare.
Speculaţii şi stocuri
În presa canadiană încă se fac speculaţii pe tema utilizării medicamentului pe teritoriul ţării, în tratamentul anti-COVID. Experţii în sănătate dau asigurări că, dacă e cazul, există rezerve suficiente de colchicină, cu condiţia ca situaţia să nu scape de sub control ca la începutul pandemiei, aşa cum s-a întâmplat cu hidroxiclorochina. Lăudată de un celebru infecţionist francez, deşi niciun studiu nu îi arăta eficacitatea, hidroxiclorochina a fost prescrisă fără fundament în mai multe ţări. Oamenii au făcut stocuri, privându-i pe pacienţii cu boli autoimune de tratamentul necesar.
În presa mondială s-a menţionat şi faptul că rezultatul studiului canadian nu a apărut în vreo publicaţie de specialitate, pentru a fi supus dezbaterii comunităţii ştiinţifice.
La începutul anului trecut, o cercetare iniţiată de cercetători greci şi coordonată de un specialist în cardiologie de la Universitatea din Atena îşi propusese să analizeze efectele colchicinei în prevenirea complicaţiilor produse de COVID-19. Rezultatele n-au fost publicate.
„Tratamentele-minune” de ieri, inutile azi
Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privirea la leacurile-minune, care au fost destul de multe în cazul bolii COVID-19, dar în timp și-au dovedit ineficiența.
„Medicii folosesc medicamente observațional și experimental și, în anumite situații, în baza mecanismului de acțiune, se gândesc: hai să-l dăm și dăm și pe SARS-CoV-2, să vedem ce iese. Așa a fost și în cazul Remdesivirului și al Umifenovirului – toate acestea din protocol. Dar de aici și până la utilizarea în prospect trebuie să se strângă foarte multă informație și date clinice și trebuie aprobat de agențiile de specialitate”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), din care face parte și Biofarm, producătorul colchicinei.
Potrivit acestuia, toate medicamentele din protocolul de tratament al COVID-19 sunt așa-numitele medicamente repoziționate, adică „aveau o indicație, dar se pare că merg și pe SARS-CoV-2”.
Multe nu trec proba studiilor
„Problema, cu toate medicamentele acestea repoziționate, este că au nevoie de foarte multe date. Sigur, emoția este puternică, timpul e scurt, dar datele de literatură din studii se strâng greu și foarte multe dintre aceste medicamente nu trec proba studiilor. Uitați Remdesivirul – cel mai bun caz! Mai țineți minte ce tămbălău era acum un an? Acum n-ați mai auzit de el. Sau Hidroxiclorochina – alt exemplu. Partea bună este că oamenii de știință, doctorii fac aceste observații, pentru că din ele poate să iasă un medicament extraordinar și ieftin. Este posibil, dar trebuie strânse date”, a mai spus Damian, subliniind faptul că nimeni nu trebuie să ia medicamente din gama celor care se eliberează pe bază de prescripție medicală, dacă nu are rețetă de la medic.
Dacă toată lumea o să se bulucească după colchicină, pacienții care au nevoie de medicament, pe bune – cum a fost cu Plaquenilul – nu o să-l mai aibă. Va fi o utilizare în afara prospectului, va fi o utilizare, dacă citim pe Google, în afara medicului și vor fi numai probleme.
Dragoș Damian, director executiv PRIMER