Practica folosirii „acoperiților” în justiție și a includerii magistraților în echipe mixte cu lucrători ai serviciilor de informații nu este „îngropată” și pusă în afara legii. Protocoalele secrete care au subminat independența justiției pot să revină sub alte forme mai „distilate” după ce Senatul a respins o propunere legislativă care ar fi blocat repetarea acestor practici abuzive. Merită să vedem, prin prisma derulării procesului legislativ, care este miza confruntării dintre „reformiști” și „conservatori” pe terenul de joc al justiției.
Lupta cu statul paralel pare definitiv îngropată. Cei care au fost foarte activi pe acest front au dispărut de pe prima scenă, acum fiind „lichidate” și ultimele focare ale confruntării care, la un moment dat, acaparase dezbaterea publică. Senatul a respins în această săptămână prin vot (72-61) proiectul de lege care ar fi interzis semnarea unor protocoale secrete între serviciile de informații și magistrați, pe care le trecea în zona practicilor ilegale. Deși proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și fusese avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, în decizia de respingere a senatorilor au precumpănit opiniile nefavorabile față de această modificare și completare a statutului magistraților.
Ce a dorit inițiatorul legii
Deputatul Liviu Pleșoianu, inițiatorul legii, a prezentat în vechea legislatură, în 2019, motivele pentru care a propus o clarificare radicală a raporturilor serviciilor de informații cu magistratura. „Toate dezvăluirile din ultimii ani cu privire la implicarea abuzivă, ilegală și neconstituțională a serviciilor de informații în viața politică, economică și socială românească, precum și cu privire la grava afectare, de către acestea, a bunului mers al justiției, culminând cu semnarea protocoalelor secrete dintre SRI-Parchetul General, SRI-CSM, SRI-ÎCCJ, alcătuiesc un tablou general oribil, în care șefii serviciilor secrete ajung să conducă din umbră această țară”. Proiectul avea două roluri în opinia inițiatorului: pe de o parte făcea imposibilă, pe viitor, semnarea de noi protocoale secrete între servicii și magistrați, iar pe de altă parte asana magistratura, prin excluderea celor care au acționat ilegal.
Camera Deputaților acceptă o lege tranșantă
În aprilie 2019, Camera Deputaților adoptă tacit propunerea legislativă a lui Pleșoianu și Cătălin Rădulescu. Astfel, art 7 al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se modifică și stabilește tranșant că magistrații „nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații, nu pot desfășura activități de cooperare cu lucrători sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații în baza unor protocoale sau a unor documente cu caracter secret și nu își pot exercita activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte împreună cu lucrători sau colaboratori ai serviciilor de informații”. Același articol stabilește că încălcarea acestor dispoziții „conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror”. Încălcarea restricțiilor, mai larg precizate față de L303/2004, este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani.
De asemenea, actul legislativ adoptat de Camera Deputaților stabilea și modalitățile de control ale îndeplinirii acestor prevederi, prin declarații olografe ale magistraților, verificate de CSAT. Totodată, serviciilor de informații le era interzisă racolarea magistraților ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Ieșeau de sub spectrul secretelor și informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, cooperarea instituțională între instanțe și parchete și orice autoritate publică. Legea le dă caracter de informații de interes public, la care accesul liber este garantat.
CUM A FOST ÎNGROPATĂ PROPUNEREA LUI PLEȘOIANU
Trecerea timpului este prima tehnică de îngropare a unui proiect legislativ care poate produce „cutremure”. Iar acest proiect radical făcea parte din categoria celor care limitau la cadrul strict activitatea serviciilor de informații, închizând „culoarele justiției” și eliminând destinatarii plicurilor galbene. În operațiunea de îngropare a legii, primul pas a fost în Senat, care era Cameră decizională, prin amânarea de la intrare în dezbatere a legii înaintate de Camera Deputaților. Legea a fost trecută pe ordine de zi abia în acest an, în februarie, în condițiile unei noi majorități față de legislatura anterioară. Apoi s-au cerut noi avize de la comisiile de specialitate - juridică și de abuzuri - care au dat aviz negative. Guvernul, sub semnătura premierului Orban, nu sprijinea actul normativ, deoarece „se introduceau noi restricții pentru magistrați”(!!). Doar Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii acceptaseră proiectul aprobat de Camera Deputaților.
Comisia „Scântei” respinge legea
Pentru a intra în dezbaterea Senatului s-a trecut la un raport suplimentar asupra legii în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. În ședința din 2 februarie 2021, comisia condusă de senatoarea Laura Iuliana Scântei evidențiază toate argumentele care sunt defavorabile adoptării legii - în principal neclaritate în privința aplicării legii în timp, cu caracter retroactiv - dar niciunul care să blocheze ingerința serviciilor de informații în justiție. În consecință, „comisia Scântei” adoptă cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți un raport suplimentar de respingere. La votul în plen al Senatului, 61 de senatori au susținut legea, dar proiectul nu a trecut, 72 de voturi fiind negative.
PUNCT ȘI DE LA CAPĂT
Lectura comparată a legii aprobate de Camera Deputaților și prevederile din Legea 303/2004 arată punctele sensibile pe care s-a dat lupta. Diferențele vizează foarte clar protocoalele secrete și participarea magistraților la formele de colaborare instituite prin acestea cu serviciile de informații. Deși rămân în vigoare restricțiile de racolare a magistraților, stabilite prin Legea 303/2004, mecanismul de verificare a declarațiilor pe propria răspundere date de magistrați, asigurat de CSAT, nu a dus până acum la „descoperirea” vreunui „acoperit”.O „realitate” privită cu suspiciune, care seamănă cu mirarea ardeleanului care vede pentru prima dată o girafă: „No, așa ceva nu există!”
Senatul României, condus de Anca Dragu, faimoasa „fetiță cu chibrituri”, care a provocat un incendiu la Banca Națională, a respins „Legea Pleșoianu”