Propunerea legislativă care modifică şi completează Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost iniţiată de deputatele Laura Vicol (PSD) şi Cristina Trăilă (PNL) și vizează creșterea ponderii femeilor în Parlamentul României și în pozițiile de decizie din administrația publică locală.
Deși legislația actuală prevede că partidele politice trebuie să asigure reprezentarea echitabilă şi echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile decizionale şi „au obligaţia să prevadă în regulamentele interne acţiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat”, ponderea femeilor în rândul aleșilor rămâne foarte mică, având în vedere că acestea reprezintă mai multe de jumătate (51%) din populația țării.
Codași în Europa la egalitatea de gen
Inițiatoarele precizează că, la alegerile europarlamentare din 2019, procentul de femei alese a fost de 21,2%, la alegerile parlamentare din 2020, acest procent a fost de 18,24%, în timp ce la alegerile locale din același an procentul a fost și mai mic: 13,4%.
„Indexul european pentru egalitatea de gen, ediţia din 2022, care măsoară cotele de gen din anul 2021, arată că suntem pe penultimul loc în topul european, în urma noastră fiind doar Grecia. O egalitate de gen slabă înseamnă că democraţia noastră mai are mult loc pentru a se consolida şi pentru a respecta principiul democratic al şanselor egale şi al echităţii”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Mai mult, în ciuda faptului că procentul femeilor de pe listele cu candidați la alegerile parlamentare din 2020, comparativ cu scrutinul din 2016, ponderea femeilor alese în Parlament a scăzut de la 19,1% femei în 2016 la 18,24% în 2020.
„Deşi procentul candidaţilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 faţă de alegerile din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18,24% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume”, susţin cele două deputate în expunerea de motive.
Introducerea unui sistem de penalizare
Prin urmare, iniţiatoarele consideră că introducerea unor cote de gen la întocmirea listelor cu candidaturile, deși este un important pas înainte, este insuficient, astfel că „trebuie găsite formule pentru ca partidele însele să încurajeze participarea femeilor la viaţa de partid şi fireşte, pe criterii meritocratice, să fie promovate în poziţii eligibile la alegeri”.
„Propunerea noastră pentru a convinge partidele politice că este în interesul societăţii şi a democraţiei româneşti să încurajeze cu toată forţa implicarea femeilor în viaţa politică este introducerea unui sistem de penalizare la cuantumul subvenţiei de stat primită anual de către partidele politice, în funcţie de procentul de femei alese în funcţii eligibile pe care îl au la alegerile locale şi la cele parlamentare naţionale”, explică acestea.
Finanțarea de la stat, cuprinsă între 0,01% şi 0,04% din PIB
Conform legislației actuale, suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut (PIB), iar inițiatoarele proiectului legislative propun eliminarea prevederii conform căreia suma alocată de la bugetul de stat este majorată pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, și înlocuirea acesteia cu o sancțiune pentru formațiunile care nu fac acest lucru.
„Subvenţia anuală de la bugetul de stat este alocată integral pentru partidele politice şi formaţiunile politice dacă cel puţin 30% din aleşii acestora la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, sunt femei”, stipulează proiectul de act normativ.
În situaţia în care partidul sau formaţiunea politică nu îndeplineşte această condiție a cotei procentuale minime de alese locale sau parlamentare, subvenţia anulă de la bugetul de stat va fi diminuată cu un procent egal cu valoarea diferenţei dintre procentul de bărbaţi aleşi şi cel de femei alese, explică cele două deputate în expunerea de motive.
Prevederile acestei legi ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2029, precizează proiectul.
Inspirate de alte state OSCE
Autoarele propunerii spun că în toată regiunea OSCE au fost puse în aplicare diverse măsuri pentru promovarea participării femeilor prin conectarea finanţării publice şi a egalităţii de gen, iar printre cele care au avut un impact semnificativ menționează:
- acordarea de stimulente financiare, sub formă de finanţare publică suplimentară pentru partidele politice care includ un anumit număr sau procent al candidaţilor de gen feminin;
- retragerea unui anumit procent din finanţarea publică atunci când partidele politice nu includ un număr specific de femei candidate;
- reduceri sau scutiri de impozite pentru susţinătorii financiari ai candidaţilor de gen feminin”.
Un proiect similar, uitat într-un sertar la Camera Deputaților
Și Alina Gorghiu, actualul ministru al Justiției și colegă de partid cu Cristina Trăilă (una dintre cele două inițiatoare ale proiectului legislativ), a făcut o propunere asemănătoare, cu doi ani în urmă, care prevede ca 33% dintre locurile eligibile pentru alegerile parlamentare să revină femeilor, iar 20 de procente din subvenția de la bugetul de stat să fie cheltuite exclusiv pentru încurajarea femeilor și tinerilor să participe la procesele politice și electorale. Legea a trecut de Senat, prin adoptare tacită, la începutul lunii septembrie 2022, dar s-a blocat la Camera Deputaților.