Noua modă în materie de fitness vine de la suedezi și se numește plogging. Pe scurt, faci jogging și, în perioadele de pauză, aduni gunoaiele de pe stradă sau din parcuri. Astfel îmbini iubirea de mișcare cu cea de natură. Plogging te ajută să te menții în formă și poți avea rezultate ceva mai bune mai ales că și în momentele de pauză tot faci mișcare.
Plogging a apărut în Suedia, dar s-a răspândit rapid în Europa și a ajuns și peste Ocean, în Statele Unite și Mexic. Plogging este combinația dintre cuvântul jogging – a alerga în engleză – și plocka upp care în suedeză înseamnă a ridica. În Europa a apărut și o aplicație prin care amatorii de plogging își dau întâlnire.>
Nu este deloc dificil să faci plogging. Pe lângă echipamentul de alergat mai ai nevoie de niște mănuși și pungi. După ce strângi mai multe gunoaie, le lași la un tomberon în drumul tău de alergat. „Ne place să ne amuzăm cu noile tendințe în materie de fitness, dar unele, deși sună ciudat, au un impact puternic asupra comunității în care trăim. Până la urmă scopul nostru este să fim sănătoși, să avem grijă de noi, de cei din jurul nostru, dar și de locurile în care trăim. Nu o să faci pătrățele pe abdomen și nu o să arăți ca un super model dacă faci plogging, dar cu siguranță vei arde ceva calorii în plus în timp ce strângi gunoaiele de pe străzi. Din păcate, chiar și în natură dacă ieșim la alergat, undeva pe munte, tot vom găsi resturi lăsate în urmă de oameni necivilizați”, spune Adrian Bogdan, antrenor de fitness și box.
Pe Instagram sunt peste 10.000 de postări legate de plogging iar răspândirea fenomenului ne arată cât de multe gunoaie se găsesc pe străzi. Acest lucru se întâmplă chiar și în alte state europene pe care le percepem ca fiind mai civilizate și mai curate. Sticle de apă, doze de bere, scutece sau plasticuri, cam orice se poate găsi pe un traseu obișnuit de jogging.
România stă prost la capitolul reciclare, iar preocuparea pentru mediu este destul de scăzută. Statisticile arată că românii reciclează doar 5% dintre deșeurile pe care le produc. Asta înseamnă că 95% ajung în gropile de gunoi și în natură și au un efect devastator pe termen lung. Chiar și gesturile mici pe care le poate face o familie ar duce la scăderea acestui procent îngrijorător.