Mai mult, toată conducerea PNL a fost decapitată, fiind aleasă o nouă structură obedientă lui Bolojan, structură controlată, în majoritate, de către foști băsiști (proveniți din Partidul Democrat Liberal sau promovați în politică de foști lideri PDL, precum și din progresiști și ONG-iști #rezist). Cu această nouă conducere, Ilie Bolojan susține că PNL rămâne un partid conservator. O altă mișcare de forță luată la acest congres constă într-un ultimatum dat de gruparea Bolojan „disidenților”, în frunte cu premierul desemnat Adrian Veștea, de a-și da demisiile din partid până astăzi, la ora 12.00. În caz contrar, ei urmează să fie epurați politic prin excludere. Semnalul este clar: cine nu este de acord, necondiționat, cu Ilie Bolojan va fi dat afară din PNL. Deciziile luate la acest congres se află, din punct de vedere juridic, sub semnul întrebării, existând probabilitatea ca acestea să fie contestate în instanță. Iar un alt proiect al evenimentului politic de ieri a reprezentat o încercare de „spălare” a imagini lui Ciprian Ciucu, pus sub inculpare de către Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită. Un detaliu important al congresului extraordinar al PNL este acela că, din cei 2.500 de delegați, au participat la lucrări numai 1.800.
Ilie Bolojan este, începând de ieri, stăpânul absolut al PNL. A scăpat de cei trei prim-vicepreședinți care îi contestau orientarea progresistă impusă partidului și și-a ales o echipă din care fac parte foști oameni de încredere ai lui Traian Băsescu, ai lui Dacian Cioloș sau care provin din mișcarea #rezist.
Astfel, unicul candidat la funcția de președinte al PNL, Ilie Bolojan, a fost reconfirmat prin votul congresului. Iar, din această poziție, va dicta, în următorii patru ani, tot ce „mișcă în partid, alături de un prim-vicepreședinte, un secretar general și opt vicepreședinți noi.
Ciprian Ciucu nu a mai candidat pentru unicul post de prim-vicepreședinte al PNL, din cauza dosarului penal deschis pe numele său de către DNA, pentru luare de mită. În locul său, a candidat și a fost ales Dan Motreanu, fostul secretar general al PNL. Noul secretar general al PNL este Robert Sighiartău. Acesta a fost introdus în politică de către fostul baron PDL Ioan Oltean. De altfel, tatăl lui Robert Sighiartău, Ioan Sighiartău, a deținut funcția de președinte în fostul Partid Democrat. De asemenea, unul dintre cei care l-au sprijinit politic pe Robert Sighiartău, încă de la început, a fost chiar Ilie Bolojan, încă din perioada în care acesta din urmă era doar primar al Oradei.
Promovarea PDL-iștilor și PMP-iștilor
Cei opt vicepreședinți de la nivel național au fost aleși, de asemenea, pe „sprânceană”. În primul rând, Ilie Bolojan și l-a adus la conducerea PNL pe apropiatul său Mircea Abrudean, fost secretar general în Guvernul Ciolacu, fost șef de cabinet al premierului Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului. Mircea Abrudean și-a început cariera politică în fostul Partid Democrat Liberal. El a devenit membru al PNL după fuziunea din 2014 dintre PDL și PNL.
Un alt vicepreședinte național al PNL este, începând de ieri, primarul liberal al municipiului Reșița, Ioan Popa, un adversar al PSD.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, care ocupă și funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), este, de asemenea, vicepreședinte al PNL la nivel Național. Despre Siegfried Mureșan gurile „rele” susțin că este cel care ar fi influențat conducerea PPE să transmită celor de la UDMR mesajul de intimidare care să determine neparticiparea Uniunii la formarea Guvernului Veștea. Siegfried Mureșan este fost membru al Partidului Democrat Liberal, fost membru al Partidului Mișcarea Populară, intrat în PNL după fuziunea PDL cu PNL.
Locuri „în față” și pentru Pâslaru (REPER) și Oana Gheorghiu (#rezist)
ONG-ista #rezist Oana Clara Gheorghiu este, de trei zile, membră PNL și, de o zi, vicepreședinte al Partidului Național Liberal. De asemenea, tot de trei zile membru PNL, și Dragoș Nicolae Pîslaru, actual ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și al Muncii, demis și interimar, a devenit vicepreședinte PNL. Pâslaru a fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș. A devenit membru USR, după care a plecat la partidul PLUS, al lui Dacian Cioloș. A reintrat în USR odată cu fuziunea cu PLUS, după care a plecat, alături de Dacian Cioloș, din USR și a fondat împreună cu acesta un nou partid – REPER. În 2024, a candidat pentru Parlamentul European pe listele REPER, dar nu a reușit să obțină mandatul. Apoi, în decembrie 2024, a candidat, pe listele aceluiași partid, pentru o funcție de deputat în Parlamentul României. Cu același succes.
În vara anului trecut, Ilie Bolojan l-a instalat pe Dragoș Pîslaru în funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, portofoliu care, de altfel, fusese repartizat PNL, în urma negocierilor purtate, atunci, pentru formarea Executivului. De altfel, Ilie Bolojan a mai încercat să-l impună pe Pîslaru la conducerea uneia dintre organizațiile PNL din București, la presiunile lui Ciprian Ciucu.
Alți trei noi vicepreședinți naționali aleși, ieri, prin acest congres extraordinar, sunt Alexandru Muraru, Florin Claudiu Roman (cel care striga de la tribuna Parlamentului „înger, îngerașul meu, scapă-ne de Pesedeu”) și Gabriela Horga.
Adrian Veștea: Istoria și identitatea partidului, aruncate la gunoi
Fostul prim-vicepreședinte al PNL, inamicul public numărul 1 al lui Ilie Bolojan, Adrian Veștea, desemnat de către președintele României pentru a candida la funcția de prim-ministru, a reacționat dur cu privire la aceste mișcări de forță din interiorul PNL. Acesta a scris, pe contul său de socializare, că acest congres „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați din conducerea formațiunii noastre politice. Practic, întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi. Este inadmisibil ca aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.
La schimb însă, doi oameni care au intrat literalmente ieri în partid, unul dintre ei trecut deja prin alte trei formațiuni politice (toate progresiste), devin parte din cea mai restrânsă conducere a partidului din istoria recentă. Nu e de mirare că, foarte probabil, în curând, și la propriu, și la figurat, dacă ceva nu se schimbă, PNL va deveni brelocul USR”.
Conform lui Veștea, „îngrozitor este că, din dorința domnului Bolojan de a deveni președinte al țării în anul 2030, dacă PNL va rămâne în această zodie nefastă, partidul va fi transformat într-un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român. Deja, acest proces este vizibil prin atacurile dezlănțuite și nejustificate împotriva Președintelui, împotriva Justiției, împotriva Parlamentului și, în general, împotriva oricui îndrăznește să nu fie de acord cu domnul Bolojan”.
Fuziunea cu ALDE, sub semnul întrebării
Varujan Vosganian a anunțat, la rândul său, că niciunul dintre membrii PNL proveniți din ALDE nu a participat la Congresul lui Ilie Bolojan. „ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Portrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027. Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el. Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025 când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte. Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, arată Vosganian.
Conform datelor oficiale, dintre cei 2.500 de delegați așteptați, ieri, la Romexpo, au participat 1.793 de membri.
Rareș Bogdan: Săgeata liberală, înlocuită cu un rucsac în culorile curcubeului
Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan atrage, la rândul său, atenția, printr-o postare pe contul său de socializare, „de ce PNL nu trebuie să devină sluga USR”. „Ar fi culmea ca azi (ieri – n.red.), la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! Nu e sigur că nu urmează, cu 4 din 8 vicepreședinți PNL adepți ai exagerărilor ideologice ale mișcării woke (de exemplu, boicotarea unor persoane sau opere pentru comportamente considerate ofensatoare(!!). Activiști agresivi care încearcă să schimbe din temelii normele culturale și tradițiile, mândri și agresivi mânuitori ai cancel culture. Vicepreședinți poziționați și împotriva Partidului Republican din SUA deoarece la Casa Albă se află Donald Trump (pentru încă 2 ani și jumătate). Cu oameni care nu pricep că indiferent cum se numește omul cu reședința în 1600 Pennsylvania Avenue Washington DC, el reprezintă SUA, nu complexul turistic cu același nume din județul Mehedinți, mă pot aștepta la orice. Între cele două aspecte există legătură. Userismul românesc, ca să nu-i zic neoprogresism sau neomarxism, pune la zid, aici sau prin restul Europei, exact reduta pe care Trump a ridicat-o împotriva exceselor corectitudinii politice și împotriva artizanilor ideologiilor de gen.” susține Rareș Bogdan.
„Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc! (...) Ce-ai făcut, Ilie? Și ca să pui capac, îi aduci pe ei la decizie în PNL? Chiar nu mai ține nimeni minte cum s-au comportat useriștii și cei din REPER cu noi în toate campaniile electorale? Chiar nu mai știm cum au demolat, alături de AUR, un guvern PNL, nu mai ținem minte deloc ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și proeuropeni convinși? A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior”, mai scrie europarlamentarul liberal.
Hubert Thuma: USR-izarea PNL a primit o nouă organigramă
Și liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, vorbește despre acest fenomen, într-o postare pe rețelele de socializare. Acesta arată că „USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă. O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL”.
Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat - sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul. Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres”, a adăugat Hubert Thuma.
„Disidenții”, somați să demisioneze din PNL. Dacă nu, vor fi dați afară
Tot ieri, la acest congres extraordinar, au fost adoptate două hotărâri. Prima prevede că „Având în vedere situația politică actuală, congresul reconfirmă deciziile Biroului Politic Național extins, de a nu mai face coaliție cu PSD. Dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție. Votarea, susținerea sau participarea la construcția unui guvern cu PSD de către un membru PNL îl va plasa pe acesta în afara liniei politice stabilite de congres, generând excluderea lui”.
A doua hotărâre se referă la faptul că „Congresul PNL constată că domnii Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului. Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL. Dacă nu îți prezintă demisia până pe 22 iunie la ora 12.00, Congresul mandatează Biroului Permanent pentru declanșarea procedurilor de excludere”.
Ei bine, acest congres, dar și hotărârile adoptate riscă să fie atacate în instanță, existând indicii de nelegalitate. Spre exemplu, instituirea deciziilor obligatorii pentru parlamentarii PNL de a vota altfel decât mandatul imperativ trasat de PBP. Constituția spune că parlamentarul nu poate primi un ordin obligatoriu de vot. Art. 69 din Constituție spune că deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul.
Prin urmare, dacă textul din Statut este folosit pentru a obliga parlamentarii să voteze într-un anumit fel, sub amenințarea excluderii sau a pierderii calității de membru, el poate fi considerat neconstituțional în aplicare. Reamintim că deciziile Biroului Politic prin care parlamentarii erau obligați să nu voteze Guvernul Veștea au fost suspendate prin ordonanță președințială de Tribunalul Ilfov.
Operațiunea „Spălarea lui Ciucu”
Congresul extraordinar de ieri al PNL a reprezentat, de asemenea, o bună ocazie pentru ca gruparea „pro-Bolojan” să-i spele imaginea lui Ciprian Ciucu, inculpat pus sub control judiciar, acuzat penal de către DNA pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Însuși Ciucu a luat cuvântul la acest congres, susținând că „de șase luni de zile partidul nostru este sub asalt și în ultimele două luni de zile este și mai mult sub asalt. Din păcate, trebuie să o spun, că în țara noastră nu toți politicienii își aparțin și nu toți președinții și-au aparținut de-a lungul timpului. În țara noastră nu toate guvernele își aparțin și nu toți miniștrii își aparțin. Și în țara noastră, nu toate partidele își aparțin.
Ce este sistemul? Greu de definit. Inițial nu știu dacă există sau dacă nu există, dar dacă ești un om liber, ai șansa să afli pe pielea ta, în cel mai brutal mod cu putință. Dar știți care e treaba cu sistemul? Sistemul nu participă niciodată în alegeri, adică nu candidează, dar participă. Noi plecăm mai devreme sau mai târziu. (…) Acum pot să o spun sus și tare și pot să spun liber, ne-au trădat, au băgat bani mulți în contra campania mea și o spun, până și șeful statului a făcut un clip împotriva mea. Acesta este adevărul”.
Ilie Bolojan a ținut, personal, să-i ia partea principalului său colaborator. „Am un scurt cuvânt pentru colegul meu Ciprian Ciucu! Am deplină încredere în Ciprian și sunt alături de el. A fost alegerea lui să nu mai candideze, pentru a nu expune PNL la atacuri nedrepte, și cred că merită solidaritatea și susținere”.
Iar fostul președinte PNL, Ludovic Orban, a precizat, la rândul său, că „salut gestul remarcabil, de adevărat om de stat, pe care l-a făcut Ciprian Ciucu prin a nu candida la acest congres, şi o spune asta Stan Păţitul, un om care a trăit exact aceeaşi dramă pe care o trăieşte astăzi Ciprian Ciucu, pentru că un procuror, înainte de un congres crucial al PNL, a considerat de cuviinţă să transmită un mesaj de ameninţare către societate că oricui i se poate face dosar penal! Sunt convins de nevinovăţia lui Ciprian Ciucu, sunt convins că pe termen lung Ciprian Ciucu nu numai că nu a pierdut, ci a câştigat şi că îi veţi recunoaşte deciziile extraordinare pe care le-a luat!”.