O a doua mișcare în forță pe care aripa Cîțu a făcut-o ieri a fost depunerea de către premier a candidaturii (moțiunii) pentru funcția de președinte al PNL, pentru congresul din 25 septembrie. Această candidatură, însă, are toate șansele să fie atacată în instanța de contencios administrativ, din simplul motiv că ea contravine prevederilor statutului formațiunii și a regulamentelor interne care deriveă din acesta.
Astfel, la articolul 119 din acest Statut al PNL, se prevede faptul că „orice membru al partidului poate candida la această funcţie dacă are o vechime în partid de cel puţin 5 ani”. Această vechime de minimum cinci ani trebuie să existe la data depunerii moțiunii. Iar Florin Cîțu a precizat că a depus adeziunea pentru a deveni membru al PNL în data de 10 septembrie 2016. Practic, mai este aproape o lună până când se împlinește termenul minim obligatoriu care să-i permită, în mod legal, să candideze. Situația devine cu atât mai interesantă, cu cât, ieri, BPN al PNL nu a validat doar propunerea de nominalizare la Ministerul Finanțelor a lui Dan Vîlceanu, ci și o… derogare de la Statutul partidului, care să-i permită lui Florin Cîțu să candideze.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al CSM, care a analizat această chestiune, concluzionează că această candidatură riscă să fie anulată în instanță. „Fără să fiu expert în regulile lor și accesând doar documentele publice - Statutul PNL și Regulamentul de aplicare - este o constatare simplistă pentru oricine știe să citească o normă juridică faptul că legal domnul Cîțu nu își poate depune candidatura la funcția de Președinte PNL. Domnia sa spune că și-a depus adeziunea de aderare la PNL în 10 septembrie (aproximativ evident, pentru că am văzut că stă rău cu memoria). Ei bine, potrivit art. 119 din Statut, pentru a putea candida la președinție un membru PNL trebuie să aibă o vechime de 5 ani. Din modul de redactare a statutului rezultă că este o condiție care trebuie îndeplinită la data depunerii candidaturii, iar nu la data desfășurării ședinței de alegere (…)”, arată avocatul.
Nu se poate deroga de la Constituția unui partid
Concret, susține acesta, data intrării în partid nu este data adeziunii, ci data aprobării ei în organele locale de conducere, deci data de 10 septembrie la care face referire Florin Cîțu nu are relevanță. „În ce privește posibilitatea juridică a derogării de la vechimea minimă de 5 ani, Statutul prevede (la art. 117) că se poate deroga în situații excepționale de la vechimile prevăzute în regulamentul privind cariera politică (pe care eu nu l-am găsit). Problema este că vechimea minimă de 5 ani pentru președinte este trecută în Statut, iar nu într-un Regulament, iar de la Statut, singurul document depus la instanță și care constituie un fel de Constituție a unui partid politic, nu se poate deroga decât tot prin statut, iar nu prin acte juridice inferioare ca putere juridică”, mai subliniază Adrian Toni Neacșu.
Practică repetată la liberali
De altfel, nu este pentru prima dată când PNL se află într-o astfel de situație. Cel mai recent exemplu în acest sens este al actualului președinte al României, Klaus Werner Iohannis, care, în 2014, a devenit președinte PNL, tot cu derogare. La fel, s-a întâmplat, în 2004, cu Theodor Stolojan. Niciunul nu avea cinci ani ca membri de partid când au candidat. Însă, așa cum bine remarcă juriștii, nu s-a găsit nimeni să atace aceste candidaturi, transformate, ulterior, în mandate de președinte al partidului, în instanță.
Totuși, atât Klaus Iohannis, cât și Theodor Stolojan s-au aflat la conducerea partidului pentru o scurtă perioadă de timp și asta doar pentru a putea candida la Președinția României. În cazul lui Stolojan, candidatura nu s-a mai materializat, însă, în ceea ce-l privește pe Iohannis, aceasta i-a adus, în 2014, primul mandat la Palatul Cotroceni. În cazul lui Cîțu, miza nu este, pentru moment, Palatul Cotroceni, deoarece alegerile prezidențiale vor avea loc abia în noiembrie-decembrie 2024, ci chiar funcția de prim-ministru pe care o ocupă.