Acuzațiile aduse de miniștrii USR ai Economiei nu s-au putut dovedi, chiar dacă a existat un raport al Corpului de Control al ministerului de resort care a stat la baza demiterii ilegale a Consiliului de Administrație al companiei de stat. Directorul nu a putut fi înlăturat din funcție, iar acum i se aduc noi acuzații, deși dovezile pe care conducerea Salrom le-a prezentat, în legătură cu lucrările făcute pentru Salina Praid, sunt concludente. Presiunile care se fac în continuare pentru înlăturarea din funcție a directorului general al companiei au ca scop urgentarea listării la bursă a Salrom și preluarea controlului asupra minelor de grafit de la Baia de Fier - care sunt administrate de aceeași companie a statului român.
Conducerea USR a Ministerului Economiei și-a dorit, cu orice preț, înlăturarea din funcție a întregii conduceri a Salrom, după inundațiile de anul trecut, din luna mai, care au dus la distrugerea Salinei Praid. Cu toate acestea, directorul general, Dan Dobrea, a rămas în funcție, chiar dacă a fost declarat de conducerea Ministerului Economiei unul dintre principalii vinovați.
Fostul ministru USR al Economiei, Radu Miruță, s-a grăbit să anunțe, anul trecut, demiterea directorului general al Salrom, în octombrie 2025, în baza unui raport al Corpului de control, al ministrului Economiei (pe atunci, Radu Miruță) - raport despre care surse din interiorul companiei vizate au declarat, pentru Jurnalul, sub protecția anonimatului, că ar fi fost întârziat mai mult de o lună, pentru că rezultatul a fost cerut într-un anumit fel de ministrul USR, dar a durat destul de mult până când cineva și-a asumat modificarea rezultatelor.
Radu Miruță își prezenta atunci victoria în lupta cu directorul general al Salrom, vorbind despre „conducerea care a închis ochii, în timp ce o salină se prăbușea, care a făcut achiziții inutile și costisitoare”, care ar fi fost „documentate în două rapoarte oficiale”, numai că aceste două rapoarte erau cel al propriului corp de control și cel al premierului, care îl prelua pe primul.
Acum se reia subiectul, vorbindu-se despre rămânere în funcție a directorului general al Salrom, în ciuda scandalului de anul trecut. Dan Dobrea nu a fost demis atunci din funcția de director general, deși Radu Miruță a reușit să demită Consiliul de Administrație al Salrom, din care făcea parte și Dan Dobrea. S-a încercat de două ori demiterea lui Dan Dobrea, de către noul CA al companiei - schimbat și acesta de două ori, în ultimele nouă luni -, dar nu există nicio variantă prin care să se poată face acest lucru legal.
Explicația imposibilității demiterii directorului general al Salrom este simplă: a fost ales în urma unei selecții făcute de AMEPIP, iar indicatorii economici care trebuie să stea la baza unei astfel de decizii nu corespund cerințelor legii, fiind foarte buni - rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului și investițiile majore făcute pentru modernizarea și retehnologizarea unei companii în care zeci de ani nu s-a investit aproape deloc.
Ministerul Economiei a trimis de șapte ori Corpul de control, sperând să găsească ceva pentru a-l putea demite pe director, dar tot nu s-a reușit operațiunea, deși s-a și blocat abuziv activitatea conducerii companiei, cerându-se mii de documente. Blocajul continuă, fiind impus de MEDAT, până se va reuși demiterea ilegală a conducerii Salrom, conform surselor din interiorul companiei.
Dovezile prezentate de companie au fost ignorate
Pe de altă parte, cei care au colaborat pentru demiterea abuzivă a fostului CA al Salrom urmează să dea explicații în fața instanței de judecată, iar așa-zisa victorie a USR, anunțată de Radu Miruță, se poate transforma în proces penal pentru abuz în serviciu.
Toate acțiunile întreprinse de conducerea USR a Ministerului Economiei, în ultimul an, au avut ca scop demiterea abuzivă a conducerii Salrom, folosindu-se toate mijloacele, dar nimic nu a dus la rezultatul dorit. Acum s-au reluat presiunile asupra conducerii Salrom, printr-o nouă campanie de denigrare, pe baza informațiilor false prezentate de la început de Radu Miruță.
Încă de la primele acuzații lansate de fostul ministru USR al Economiei, conducerea Salrom a prezentat dovezi care atestă faptul că inundațiile devastatoare din luna mai 2025 au avut la bază o succesiune de factori naturali excepționali. Conducerea Societății Naționale a Sării a transmis o serie de clarificări cu privire la concluziile Raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM), în urma evenimentelor produse în luna mai 2025 la Salina Praid. Din analiza transmisă de SNS reiese că acuzațiile care s-au adus conducerii companiei ar trebui să fie îndreptate către alte instituții.
Mai mult, Ministerul Economiei ar fi oferit informații false Corpului de Control al Premierului, iar pe baza acestora au fost generate concluzii greșite în Raport. Chiar dacă explicațiile pe care le-a oferit conducerea Salrom arată că respectivul raport se bazează pe date incorecte sau inexacte, ministrul Economiei nu a așteptat niciun fel de clarificare și a mers mai departe, către demiterea conducerii societății, așa cum dorea din prima zi de mandat.
A fost nevoie de raportul CCPM care să justifice decizia, iar Adunarea Generală a Acționarilor a fost convocată pe repede-nainte, la inițiativa Fondului Proprietatea - coacționar în SNS Salrom. În locul actualei conduceri care nu s-a putut demite ilegal „ar fi în cărți” pentru a fi numiți în funcții oamenii USR-ului, iar schimbarea trebuia făcută cât mai repede, pentru a se prelua și proiectele cu finanțare europeană pentru extragerea și prelucrarea grafitului de la Baia de Fier.
Victorie anunțată înainte de a se întâmpla
Demiterea conducerii Salrom a fost anunțată de ministrul Radu Miruță cu mult înainte de publicarea Raportului CCPM, dar nu exista bază legală pentru a se trece la fapte. Raportul a fost emis după două luni, timp în care a fost schimbat și șeful Corpului de Control, iar surse din interiorul Salrom susțin că a fost modificat, pentru a se ajunge la rezultatele necesare demiterii conducerii, chiar dacă în instanță se va putea demonstra, ulterior, că toate concluziile sunt greșite, fiind bazate pe date incorecte sau inexacte, furnizate chiar de Ministerul Economiei.
De altfel, toate punctele Raportului CCPM au fost demontate, cu argumente solide și dovezi concludente, de conducerea Salrom, într-un comunicat de presă transmis chiar în ziua întrunirii AGA pentru votul demiterii. Deși ministrul Radu Miruță ar fi putut ține cont de explicațiile oferite de conducerea Salrom, nici măcar nu a luat în considerare argumentele și dovezile, anunțând ca pe un triumf personal că foștii șefi ai companiei vor fi înlocuiți.
Investițiile ar fi trebuit să fie făcute de alte instituții, inclusiv de cele aflate în subordinea Ministerului Economiei. Sunt multe aspecte care au fost ignorate de Corpul de Control. Conducerea demisă a Salrom arăta că ar trebui să se investigheze dacă au fost alocate, între 2022 și 2025, de către ANAR, fonduri de peste 800 de milioane de lei pentru regularizarea cursurilor de apă în județele Covasna și Harghita și dacă au fost utilizate.
De asemenea, ABA Mureș avea, încă de la începutul anului 2024, informații că există risc major de inundare din cauza Pârâului Corund și nu a făcut intervenții concrete în zonă, în timp ce, în ultimii trei ani, Salrom a alocat toate sumele necesare pentru protejarea zăcământului de sare, a spațiilor subterane și a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiții.
„În 2023 și 2024, Programul Anual de Investiții a fost modificat, prin creșterea sumelor alocate către Sucursala Praid. În anul în curs, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecționarea sumelor alocate altor investiții aflate în derulare la celelalte sucursale ale societății”, a mai transmis fosta conducere a Salrom, precizând că SNS virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanțelor.
Dezastrul nu se putea evita
În legătură cu obligațiile privind minele istorice, conducerea Salrom informa că MEDAT a pus la dispoziția Corpului de Control al Prim-Ministrului informații incomplete și inexacte care au condus, în mod eronat, la concluzia că SNS ar avea obligația de a efectua lucrările de închidere, monitorizare post-închidere și ecologizare a minelor istorice.
Conform legislației în vigoare și a documentelor aflate atât în posesia Salrom, cât și a Ministerului Economiei, obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget pentru aceste lucrări.
Conducerea SNS a mai arătat că MEDAT ar fi trebuit să se dea singur în judecată, pentru o problemă pe care trebuia să o rezolve o instituție pe care o are în subordine - respectiv închiderea și sigilarea minelor vechi de 200 de ani prin care a pătruns apa, inundând salina Praid.
De asemenea, Salrom are dovezi care atestă faptul că inundațiile devastatoare din luna mai 2025 au avut la bază o succesiune de factori naturali excepționali, determinați de debitul foarte ridicat al pârâului Corund (64 mc/s), care a depășit semnificativ valorile de calcul (50 mc/s, debit stabilit de către ANAR (ABA Mureș), ca fiind debitul maxim suportat de albia Pârâului Corund - ceea ce nu s-ar fi putut preîntâmpina nici dacă erau deja efectuate lucrările de îndiguire și permeabilizare pe care societatea le avea în plan, dar nu s-au putut realiza decât parțial, din cauza lipsei acordului celorlalți factori de decizie din zonă - inclusiv Apele Române.
„Acest debit a depășit parametrii de calcul luați în considerare la momentul elaborării proiectelor tehnice, toate acestea fiind realizate conform normelor și avizelor emise de autoritățile competente. Singurele soluții tehnice pentru ca debitul suportat de albia pârâului să nu depășească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte și devierea Pârâului Corund - lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR”, a transmis conducerea SNS Salrom.
Pe de altă parte, Corpul de Control nu a investigat dacă au fost alocate, între 2022 și 2025, de către ANAR, fonduri de peste 800 de milioane lei pentru regularizarea cursurilor de apă în județele Covasna și Harghita și dacă au fost utilizate. La Punctul 2 din sinteza concluziilor raportului CCPM, privind investițiile, se precizează că în ultimii trei ani, înaintea inundațiilor, Salrom a alocat toate sumele necesare pentru protejarea zăcământului de sare, a spațiilor subterane și a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiții.
În 2023 și 2024, Programul Anual de Investiții a fost modificat, prin creșterea sumelor alocate către Sucursala Praid. În 2025, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecționarea sumelor alocate altor investiții aflate în derulare la celelalte sucursale ale societății.
Investiții întârziate, în lipsa finanțării
SNS virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanțelor. În legătură cu Expertiza din 2022 și atribuțiile instituțiilor implicate, care se regăsește la Punctul 5 din Raportul CCPM, în care conducerea Salrom este acuzată că nu și-a făcut datoria, pentru că nu a preluat recomandările din raportul de expertiză realizată în anul 2022, conducerea companiei precizează că această constatare nu este relevantă sub aspectul legăturii de cauzalitate între acuzațiile aduse la adresa Salrom și fenomenul de pătrundere a apei din albia Pârâului Corund din luna mai 2025 în subteranul Salinei Praid prin minele istorice. De asemenea, nici convocarea unui Consiliu Interministerial nu se află în competența Salrom, ci a ministerelor de resort. SNS desființează și Punctul 7 din Raportul CCPM, privind colaborarea cu ABA Mureș și întârzierile generate de lipsa finanțărilor.
Începând cu luna august a anului trecut, când expertiza tehnică comandată de către Salrom a fost avizată și de către ANAR, au urmat schimburi de corespondență și întâlniri între Salrom și ABA Mureș cu privire la lungimea canalului necesar a fi impermeabilizat și betonat. Din cauza lipsei de finanțare, reprezentanții ABA Mureș au solicitat Salrom modificarea soluției tehnice din expertiza prin dublarea lungimii lucrării hidrotehnice, de la 700 m la 1.400 m recunoscând faptul că realizarea acumulărilor nepermanente, obiectiv în sarcina ABA Mureș, nu putea fi efectuată fără finanțarea aferentă. Acesta este motivul pentru care derularea procedurii de achiziție a acestui obiectiv a pornit cu întârziere, conform conducerii Salrom.
În lipsa realizării acumulărilor nepermanente în amonte de Canionul de sare, precum și prin devierea permanentă a albiei Pârâului Corund în afara Muntelui de Sare, s-a ajuns la situația în care orice lucrare de protecție și protejare a zăcământului care a fost sau urmează a fi efectuată de către Salrom să aibă caracter temporar, fără a rezolva situația definitiv.
Conducerea companiei a mai prezentat dovezi care atestă faptul că în perioada 2022-2025 s-au întreprins toate demersurile necesare pentru modificarea cadrului legislativ privind utilizarea golurilor miniere în scop turistic, iar documentația aferentă se află atât în posesia MEDAT în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), iar neconformitatea constatată de CCPM nu se datorează neglijenței sau inacțiunii SALROM, ci absenței unui cadru legislativ complet, a cărui elaborare intră în responsabilitatea ANRMPSG.