Relația dintre Ucraina și aliații săi occidentali traversează cea mai dificilă perioadă de la începutul invaziei lui Putin, părând să confirme predicțiile celor care anticipau, cu luni în urmă, că un război lung le va conveni de minune rușilor.
Republicanii din Camera Reprezentanților a Congresului SUA au refuzat să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski, la Washington, luna trecută, iar tensiunile dintre Kiev și Casa Albă în privința strategiei militare ucrainene au ieșit, în cele din urmă, la suprafață.
Și în Europa Centrală, cândva nucleul unui puternic sentiment antirusesc în rândul statelor care au îndurat decenii de regim comunist dur din postura de prizonieri ai blocului sovietic, războiul este privit acum în mai multe nuanțe.
Slovacia - cel mai nou exemplu
Slovacia este o țară mică, cu simpatii rusești istorice. Populistul Robert Fico și partidul său au câștigat aici alegerile legislative, sâmbătă, după o campanie în care au promis că vor pune capăt ajutorului militar pentru Ucraina și vor atribui responsabilitatea războiului, în mod egal, atât Occidentului, cât și Kievului.
Fico a obținut aproximativ 23% din voturi, pe o platformă care a împletit conservatorismul social, naționalismul, retorica anti-LGBTQ și promisiuni de ajutoare sociale generoase, utilizând o strategie ce s-a dovedit a fi o agendă antiliberală eficientă, în special în orașele mici și în zonele rurale.
Deocamdată, natura guvernului de coaliție pe care Fico va încerca să îl formeze este neclară. Este posibil ca el să încline mai mult spre pragmatism, așa cum a făcut prim-ministrul de extremă dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, încă de la alegerea sa, anul trecut.
Cu toate acestea, schimbarea politică de la Bratislava se anunță a fi una radicală, în condițiile în care Slovacia a fost prima țară care a livrat Ucrainei avioane de luptă.
„Uzura provocată de război este deocamdată mai palpabilă în Europa Centrală decât în Europa de Vest. Slovacia demonstrează că amenințarea de la ușa ta nu înseamnă neapărat că susții din toată inima Ucraina!”, declara Jacques Rupnik, profesor la Universitatea Sciences Po din Paris și expert în probleme europene, imediat după anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative slovace.
De altfel, un sondaj „Globsec” - organizație neguvernamentală cu sediul în Bratislava - realizat în martie, în rândul opiniei publice din Europa Centrală și de Est, a arătat că 51% dintre slovaci consideră că Occidentul sau Ucraina sunt „principalii responsabili” pentru război. La scurt timp, Fico, care a fost prim-ministru timp de peste un deceniu, până în 2018, a exploatat în campanie acest sentiment pro-rus al conaționalilor săi.
Modelul Orban
Robert Fico a adoptat o parte din retorica prim-ministrului ungar, Viktor Orban, un mare susținător al Rusiei și al președintelui său.
Liderul de la Budapesta s-a opus constant poziției occidentale categorice în privința Ucrainei, potrivit căreia invazia brutală a rușilor în țara vecină este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și trebuie combătută și sancționată în numele libertății, democrației și al menținerii suveranității naționale.
Mai mult, reflectând asupra poziției NATO în războiul din Ucraina, Orban a declarat recent: „Aceasta este o strategie proastă, trebuie să o oprim (...) Nu putem să-i învingem, nu le vom ucide liderul, nu vor renunța niciodată, dimpotrivă, vor investi mai mult (...) Ceea ce va conta în cele din urmă va fi numărul oamenilor de pe teren, iar rușii sunt mult mai puternici”.
Orban nu pare dispus să accepte toate sugestiile Washingtonului, invocând, în schimb, mai de fiecare dată, interesele energetice și alimentare ale națiunii sale. El a fost numit în repetate rânduri, de către presa occidentală, „fascist”, „marionetă a lui Putin” și „prieten al Rusiei”.
„Fico a fost inspirat de Orban, dar nu are aceleași rădăcini ideologice profunde și este mai degrabă un pragmatic”, susține Ludek Sekyra, om de afaceri ceh, care prezidează Fundația Sekyra, susținătoare a cauzelor liberale.
„El a știut să exploateze neliniștea provocată de afluxul mare de refugiați ucraineni, resentimentele țărilor mici față de Uniunea Europeană și simpatiile rusești”, a adăugat el, într-o declarație acordată presei americane.
O posibilă coaliție cu un alt fost prim-ministru, Peter Pellegrini, din partidul social-democrat HLAS („Vocea”), formațiune politică mai pro-europeană, care a obținut aproape 15% din voturi, ar putea crește însă șansele unei abordări pragmatice din partea lui Fico, care a fost responsabil pentru adoptarea euro de către Slovacia și a manifestat în trecut, la rândul lui, sentimente pro-europene.
Nemulțumirile Poloniei
Având în vedere că Slovacia, Ungaria și Serbia manifestă o simpatie semnificativă față de președintele rus, Vladimir Putin, se poate spune că, în ultimii ani, percepțiile față de Moscova s-au schimbat în această parte a Europei.
Chiar și Polonia, un susținător înfocat al Kievului, care a primit peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni în timpul războiului, a decis recent să își închidă granița pentru importurile de cereale ucrainene la preț redus.
Mai mult, la sfârșitul lunii septembrie, șeful executivului de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, i-a cerut preşedintelui ucrainean să nu mai „insulte” vreodată polonezi.
El s-a referit la un discurs susținut la ONU de către Volodimir Zelenski, în care liderul de la Kiev a afirmat că interdicţia instituită de Polonia în privinţa importurilor de cereale ucrainene reprezintă un teatru politic de care beneficiază Rusia.
Conflictul asupra importurilor agricole, s-a adâncit tot mai mult, de când Polonia, alături de Ungaria şi Slovacia, a prelungit interdicţia la importurile de cereale din Ucraina.
„Avertizez autorităţile ucrainene, deoarece, dacă escaladează conflictul în acest mod, vom adăuga mai multe produse la interdicţia de import pe teritoriul Republicii Polonia!”, a mai precizat Morawiecki, la vremea respectivă.
De altfel, o serie de oficiali de rang înalt din Polonia au fost de părere că discursul lui Zelenski a arătat o lipsă de recunoştinţă faţă de sprijinul acordat de Polonia Ucrainei.
Între timp, partidul naționalist de dreapta „Lege și Justiție” (PiS), aflat la guvernare în Polonia, se află într-o confruntare electorală tensionată în această lună cu opoziția liberală.
Deși liderul de facto al țării, Jarosław Kaczynski, rămâne pe o poziție fermă contra Rusiei, naționalismul și valorile sale conservatoare se potrivesc cu cele ale lui Orban și Fico. În aceste condiții, o victorie a PiS ar submina și mai mult unitatea europeană, în condițiile în care războiul nu dă semne că s-ar încheia prea curând.
Kaczynski se opune tipului de integrare politică, militară și economică europeană al cărei susținător înfocat este președintele francez Emmanuel Macron. De altfel, la Bruxelles s-a vorbit, neoficial, chiar și despre o posibilă ieșire a Poloniei din UE - o idee exagerată, dar care sugerează tensiunile europene pe care războiul a început să le alimenteze.
Entuziasm occidental în scădere
Chiar și în Europa de Vest, un sondaj recent realizat de „German Marshall Fund” a constatat că sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană se situa la doar 52% în Franța și 49% în Germania. În plus, în Germania, doar 45 la sută dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea aderării Ucrainei la NATO.
Cu toate acestea, în general, sondajul a constatat că, pe ambele maluri ale Atlanticului, aproximativ 69 la sută dintre cei intervievați sunt în favoarea sprijinului financiar pentru reconstrucția Ucrainei, în timp ce țări precum Marea Britanie, Spania, Portugalia, Suedia și Lituania au manifestat o susținere puternică pentru cauza ucraineană în general.
„Din ce în ce mai mult, auzim un mesaj clar adresat domnului Zelenski: «Vă rugăm să încheiați o înțelegere cu Putin»!”, afirmă Jacques Rupnik.
Faptul că Slovacia, o țară aflată la granița cu Ucraina, a votat acum pentru un om care a promis că nu va trimite „nici măcar un singur cartuș” de muniție peste frontiera respectivă, nu poate decât să crească presiunea asupra conducerii de la Kiev.
De asemenea, votul slovac ridică o problemă serioasă și pentru blocul comunitar european, îngrijorat deja de faptul că Donald Trump ar putea prelua din nou Casa Albă, anul viitor, în condițiile în care UE se confruntă oricum cu diviziuni interne, pe care rezultatul alegerilor din Polonia le-ar putea acutiza și mai mult.
În acest context, susținerea pentru Kiev începe să se estompeze, iar eforturile liderilor occidentali, aflați la conducerea coaliției anti-Moscova, vor trebui să țină cont tot mai mult de voința propriilor electorate, care dau semne de saturație față de un război ce pare să se prelungească la nesfârșit.