Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Dumitru Chisăliță: „Rabla pentru sobe”, un program inadecvat pentru consumatorii vulnerabili

Dumitru Chisăliță: „Rabla pentru sobe”, un program inadecvat pentru consumatorii vulnerabili

de Redacția Jurnalul    |   

Ieri s-a lansat programul Ministerului Mediului ”Rabla pentru sobe”. Un nou program prin care se va pune ”căruța înaintea cailor”, un program neadecvat, greu aplicabil și care are un vădit scop de a promova vânzarea de sobe, nu de a ajuta consumatorii vulnerabili.

„După o activitate de 10 ani ca auditor energetic în care am efectuat cca. 2500 de audituri energetice ale clădirilor, inclusiv în mediul rural, după o activitate de 4 ani de electrificare a imobilelor din cătunele izolate ale României, care nu au energie electrică, după experiența de a dona lemne de foc persoanelor vulnerabile, pentru a se încălzii în această iarnă în cadrul Proiectului Case cu Căldură, consider că sunt un cunoscător al realităților românești. Astfel apreciez că acest proiect nu este unul care să ajute persoanele vulnerabile din mediul rural, în zonele ăn care se folosesc lemne pentru a se încălzii.

Programul ”Rabla pentru sobe”, se poate accesa doar dacă se vor înlocui sobele existente, cu sobe cu randament de minimum 80% și emisii de compuși organici care să fie sub 120 de grame. Cerința programului este ca sobele să aibă o putere nominală de minimum 8 kW și maxim 30 kW”, a explicat Dumitru Chisăliță, președinte Președintele Asociației Energia Inteligentă.

 

De ce este neadecvat programul?

Orice investiție de reabilitare a unei clădiri începe cu realizarea măsurilor de reducere a pierderilor energetice și doar ulterior cu achiziția acelor sobe care vor fi dimensionate în funcție de necesarul de căldură după eliminarea pierderilor. Orice altă abordare determină cheltuieli inutile pentru sobe de puteri mari, de care nu mai ai nevoie după ce reabilitezi clădire. Cu alte cuvinte casele bătrânești situate în zonele de munte, au în general suprafețe de 50-60 mp util, 2 -3 camere și o clasă energetică de tipul E-F  (adică 245-500 kWh/mp și an). Astfel, un caz concret, o clădire de 60 mp cu 3 camere și o bucătărie, aflată în clasa energetică E, consumă cca. 14.200 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe cu o putere de 6 kW, cu un randament de 30% sau 4 sobe cu o putere de 4,5 kW, cu un randament de  80%.

Dacă acest gospodar are sobe cu randament de 30% și dorește să acceseze programul ”Rabla pentru sobe”, este pus în situația de a achiziționa 4 sobe de 8 kW (programul rabla nu permite în mod absurd să achiziționezi sobe mai mici, cu prețuri mai mici, consumuri mai mici și noxe mai mici).

 

 

Puterea per soba (kW)

Cost unitar (lei)

Nr de sobe

Cost total (lei)

Surse Rabla pt Sobe (lei)

Surse proprii (lei)

Sume proprii pentru transport, montaj, horn etc (lei)

Total plătit de beneficiari (lei)

Puterea necesară  sobelor cu randament de 80%

4,2

2.400

4

9.600

6.720

2.880

4.000

6.880

Puterea minimă necesară  sobelor cu randament de 80% eligibile prin proiectul Rabla pentru Sobe

8

3.200

4

12.800

7.000

5.800

4.000

9.800

 

Economia care s-ar realiza prin această măsură, în situația în care tot lemnul folosit este de esență tare, cu o umiditate de 12% (aspect care nu se întâlnește în teren):

  • Cantitatea de lemn consumată în sobele actuale ale casei analizate este de cca. 6,7 mc (fag), după schimbarea sobelor cu randament de 80% cantitatea consumată va fi de cca. 5,8 mc adică se economisesc cca 0,9 mc/gospodărie.
  • Economia de lemn de foc realizată la nivelul celor 50.000 de gospodării din programul Rabla prntru Sobe, va determina;
    •  o reducere a consumului de lemne cu 45.000 mc/an (0,6% din lemnul consumat oficial)
    • Reducerea defrișării a cca 22 Ha de pădure
    • Reducerea costurilor achitate de o gospodărie cu cca 360 lei/an (13%)
    • Reducerea emisiilor în aer cu cca 36 mil kg CO2 (0,7%)

 

Condițiile impuse prin program, forțează consumatorul să achiziționeze sobe mai mari și să aibă costuri mai mari (pentru exemplul nostru costurile impuse beneficiarului prin obligarea ca soba să fie de minim 8 kW, se realizează cheltuieli mai mari cu 30% - cca 3.000 lei în situația exemplului considerat).

 

Este totuși anormal să nu se înceapă un program de ajutorare a consumatorilor vulnerabili și a eficienței energetice, cu reducerea pierderilor energetice, care sunt de cca 50-60% în casele din mediul rural, și să se dea bani pe sobe care vor produce căldură care se pierde spre exterior. În exemplul nostru casa analizată dacă este reabilitată în clasa energetică B, ar urma să consume 5.300 kWh/an, fiind necesare pentru a asigura încălzirea cu lemne a 4 sobe de 2,5 kW, cu un randament de 80%.

 

 

Puterea per soba (kW)

Cost unitar (lei)

Nr de sobe

Cost total (lei)

Surse Rabla pt Sobe (lei)

Surse proprii (lei)

Sume proprii pentru transport, montaj, horn etc (lei)

Total plătit de beneficiari (lei)

Puterea necesara  sobelor cu randament de 80%

2,5

2.400

2

4.800

3.360

1.440

2.000

3.440

Puterea minimă necesara  sobelor cu randament de 80% eligibile prin proiectul Rabla pentru Sobe

8

3.200

2

1.920

4.480

5.800

2.000

7.800

 

Cu alte cuvinte, schimbarea sobelor înaintea, eliminării risipei de energie a casei, determină următoarele situații neadecvate:

  • Oamenii care vor aplica pentru acest program vor achita sume mari de bani (în exemplul considerat cca. 9.800 lei pentru schimbul de sobe, în loc să achite 3.440 lei/gospodărie, suma pentru sobele necesare de o putere mult mai mică),
  • Statul urmează să cheltuiască în plus (să risipească) pe programul Rabla pentru sobe,  7.000*50.000-4.480*50.000 = 174 mil lei, față de situația unei abordări normale – reducem pierderile și după aceea achiziționăm sobe mai mici și mai ieftine.
  • Fiecaree gospodărie din cele 50.000 din program urmează să ardă mai mult cu cca 3 - 6  mc / an, adică 150.000 – 300.000 mc/an,  față de situația izolării și ulterior a montării sobelor.
  • Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor tăia în plus cca 75-150 Ha de pădure
  • Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se vor cheltui în plus de fiecare gospodărie din cele 50.000 din program,  cca. 1.200 – 2400 lei/an
  • Urmare a aplicării programului Rabla pentru sobe înaintea reabilitării clădirilor se va emite în aer mai mult cu cca. 122 mil kg CO2 de către cele 50.000 de gospodării din program față de situația reabilitării și ulterior a achiziționării sobelor

Să analizăm avantajele prezentate ale programului:

  • Va aduce, un plus de confort în casele cetăţenilor. În lipsa reabilitării clădirilor nu va aduce un plus de confort. Se poate pune problema de unde vor disponibiliza oamenii banii necesari achiziționării sobelor, în multe situații aceștia nu au decât venitruile obținute din vânzarea produselor din gospodărie. Și atunci vom constata că programul nu se adresează persoanelor vulnerabile, ci unor persoane cu bani.
  • Va reduce cheltuielile cu încălzirea. Prin Program se va reduce cheltuiala cu cca 360 lei/an dacă se schimbă o sobă cu randament de 30% cu una de 80% și se va folosi doar lemn de esență tare și uscat, dar urmează ca oamenii să achite 9.800 lei pentru schimbarea sobelor. Respectiv acești bani s-ar recupera în 27 de ani!!! În situația în care s-ar reabilita casa și s-ar elimina condiția ca sobele să aibă o putere minimă de 8kW, beneficiarii ar trebui să achite doar 3.440 lei, adică un termen de recuperare de  9 ani.
  • Să avem un aer mai curat. Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a noxelor de CO2 cu 0,7% față de noxele rezultate din arderea lemnului în România, față de situația aplicării reabilitării locuințelor și ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 2,3% a noxelor de CO2 față noxele rezultate din arderea lemnului în România.
  • Va diminua numărul de arbori care ajung pe foc în fiecare an. Programul rabla pentru sobe ar aduce o reducere a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc cu 0,6%, față de situația aplicării reabilitării locuințelor și ulterior a schimbării sobelor care ar aduce o reducere cu 4,2% a numărul de hectare de pădure tăiată pentru lemne de foc.
  • Programul Rabla pentru sobe, se aplică doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu randamentul de minimum 80%. Această măsură nu se poate verifica decât prin fișa centralei. Folosirea unui lemn umed (așa cum se practică de multe ori în România), practic face inutilă schimbarea sobelor. Un lemn cu umiditate de 40 % face ca o sobă cu randament în cartea tehnică de 80% să  aibă în fapt un randament de 40%. Adică, lispa folosirii unui lemn uscat pentru foc, practic face inutilă înlocuirea sobelor cu randament de 40% cu sobe cu randament de 80%.
  • Programul Rabla pentru sobe, se aplică doar dacă se vor înlocui sobele existente cu sobe cu emisiile de compusi organici care să fie sub 120 de grame. Și această măsură se poate verifica doar prin fișa centralei. Folosirea unui lemn umed, practic crește până la dublu  emisiile de noxe. Adică, lispa folosirii unui lemn uscat practic face inutilă înlocuirea sobelor actuale cu sobe cu emisii de compuși organici care să fie sub 120 de grame.
  • Sobele vor avea o putere nominală de minimum 8 kW.  Casele persoanelor vulnerabile din mediul rural, sunt în general case mici, ceea ce face ca necesarul de putere al sobelor să fie unul mic, iar prin această condiție din program beneficiarii vor fi forțați să achiziționeze sobe mai mari, cu prețuri mai mari.

„Programul Rabla pentru Sobe, urmează să se aplice doar beneficarilor care sunt și prorietari. Se știe că exceptând Ardealul, unde a existat Cartea Funciară, în multe zone din România nu există CF care să facă dovada că locatarul este proprietarul și astfel se limitează accesul unor beneficiari la Program.

Programul Rabla pentru sobe se va desfăşura într-un spaţiu digital, online, pe o platformă informatică dedicată. Având în vedere că el se adresează oamenilor în vârstă din mediul rural, fără cunoștiințe de utilizare a internetului, unele chiar lipsite de acces la internet sau chiar lipsite de energie electrică, această modalitate de selectare a beneficiarilor nu este deloc oportună”, a mai punctat Dumitru Chisăliță.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri