Concret, producătorii agricoli, crescătorii de animale și piscicultorii ar putea amâna plata datoriilor restante și a ratelor la bănci și IFN-uri, până la 1 august 2027. Propunerea legislativă prevede, de asemenea, suspendarea executărilor silite și blocarea procedurilor de insolvență până în vara anului viitor. Inițiatorii susțin că agricultura românească traversează una dintre cele mai grave crize din ultimii ani și că, fără măsuri excepționale, mii de exploatații agricole riscă să dispară.
Proiectul de lege, depus recent la Senat, este inițiat de trei deputați PSD și semnat, în total, de 33 de parlamentari, majoritatea social-democrați, dar și neafiliați.
Documentul vizează stabilirea unor „măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli, în scopul gestionării efectelor crizei economice din anii 2025 și 2026” și are o arie foarte largă de aplicare.
Cine ar beneficia de măsurile de sprijin
Propunerea nu se adresează doar marilor exploatații, ci practic tuturor celor care desfășoară activități agricole, după cum reiese din definiția dată debitorilor.
Mai exact, sunt incluși aici fermierii persoane fizice, dar și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, societățile comerciale din agricultură, cooperativele agricole, grupurile și organizațiile de producători din domeniul agricol, institutele și stațiunile de cercetare agricolă, precum și universitățile cu profil agricol.
De altfel, și definiția dată „producătorilor agricoli” este una generoasă, în textul legislativ propus de PSD: toate persoanele fizice sau juridice „care desfășoară activitate de cultivare a plantelor, de creștere a animalelor sau de piscicultură”.
Ce datorii ar putea fi amânate
Măsura principală a proiectului legislativ vizează suspendarea obligațiilor de plată.
„Obligația datorată de plată a datoriilor restante acumulate, precum și a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane datorate de debitori în anul 2026 către creditori (...) se suspendă la cererea debitorului până la data de 1 august 2027”, stipulează documentul.
Cu alte cuvinte, toți fermierii ar putea cere înghețarea plății ratelor către bănci și instituții financiare nebancare pentru obligațiile scadente în anul 2026.
Și nu este vorba doar despre creditele clasice. Conform definiției din proiectul legislativ, în categoria creditorilor intră atât băncile și IFN-urile, cât și distribuitorii și producătorii de resurse materiale agricole utilizate în producție.
Și executările silite sunt puse pe pauză
O altă prevedere importantă a proiectului este suspendarea executărilor silite.
„Până la data de 1 august 2027, „se suspendă executările silite și orice acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor, inclusiv cerere de deschidere a procedurii de insolvență”, stabilește documentul.
Măsura ar urma să se aplice datoriilor scadente în anul 2026, provenite din contracte de credit și leasing, dar și din contracte de vânzare-cumpărare sau de furnizare a resurselor materiale agricole.
Practic, creditorii nu ar mai putea executa silit fermierii și nici nu ar putea solicita intrarea acestora în insolvență pentru aceste datorii, pe durata prevăzută de lege.
Protecție pe întregul lanț economic
Un element mai neobișnuit al inițiativei legislative este extinderea protecției asupra întregului lanț economic agricol.
Documentul prevede explicit că suspendarea executărilor silite „se va aplica pe întreg lanțul valoric: fermieri-distribuitori-producători/furnizori, fără a se percepe dobânzi, penalități și majorări de întârziere”.
Prin această măsură inițiatorii încearcă să evite efectul de domino prin care incapacitatea de plată a fermierului s-ar transfera către distribuitor, apoi către furnizorii de semințe/răsaduri, erbicide, insecticide îngrășăminte/fertilizanți, furaje, combustibili sau sisteme de irigații.
Mii de producători riscă falimentul și pierderea terenurilor
„Agricultura României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, context în care fermierii din întreaga țară se confruntă cu pierderi majore, lipsă de sprijin și riscul falimentării a sute de mii de ferme”, spun inițiatorii în expunerea de motive.
Printre cauzele invocate se numără scumpirea combustibililor, semințelor, furajelor, pesticidelor și îngrășămintelor, efectele războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu, dar și seceta pedologică din ultimii ani.
Inițiatorii avertizează că, în acest context, mulți producători agricoli se confruntă în prezent cu „o lipsă de lichiditate care afectează prin diminuarea sau chiar lipsa veniturilor”, iar situația „riscă să genereze efecte sociale datorate restrângerii activităților și desfacerii contractelor de muncă în domeniu, poate conduce la blocaje economice și financiare cu efecte asupra circulației monetare și a băncilor, dar mai ales are efecte directe asupra industriei alimentare românești, fermierii fiind în imposibilitatea achitării creditelor, a plății contractelor de arendă, a ratelor scadente pentru finanțarea activităților curente în agricultură, a echipamentelor, a utilajelor agricole, a terenurilor agricole și a spațiilor de depozitare”.
Avertismentele inițiatorilor fac trimitere și la proprietatea asupra terenurilor agricole. Autorii proiectului susțin că există riscul „cedării unor părți din terenurile lucrate, deținute în proprietate, creditorilor”, în contul datoriilor scadente, precum și „intensificarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole”.
Propunerea este abia la începutul parcursului legislativ, Senatul fiind prima cameră sesizată, însă, dacă va fi adoptată, ar oferi fermierilor aproximativ un an de respiro financiar. Pe de altă parte, măsurile propuse ar avea efecte și asupra băncilor, care ar urma să suporte, la rândul lor, blocarea recuperării unor creanțe importante. Inițiatorii consideră însă că beneficiile măsurilor propuse depășesc costurile și au solicitat adoptarea actului normativ în procedură de urgență.