Într-un noian de interpretări cu tușe pesimiste, accentuate de competiția electorală, tabloul macroeconomic este mai echilibrat față de cel prezentat de apostolii crizei permanente. Semnalul concret dat de reducerea dobânzii directoare a Băncii Naționale i-a prins în ofsaid pe cronicarii care anunță mereu catastrofe economice și prăbușiri sistemice iminente. Inflația, ca barometru sensibil pentru aprecierea din partea populației a stării economiei, se află într-o zonă de calmare. Rata anuală a inflației, menționează BNR, și-a accentuat scăderea în primele două luni ale trimestrului ll 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie. Această scădere este „în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.” Acestea denotă efectul unor măsuri luate de Executiv pentru limitarea adaosurilor comerciale și prelungirea protecției prin prețuri plafonate la energie, cu reglementări de supraveghere mai stricte a companiilor din domeniu. Poate și din cauza concurenței politice accentuate de climatul excesiv electoral, observăm că decizia BNR a trecut prin spațiul public „fără comentarii”.
BNR, în ton cu reuniunea bancherilor de la Sintra
Decizia BNR este luată în contextul european care anunță, cu prudență, o ieșire din zona de presiune accentuată a inflației. La Sintra, stațiunea muntoasă de lângă Lisabona unde se află fosta reședință de vară a regilor Portugaliei, săptămâna trecută s-au reunit conducătorii băncilor centrale din Zona Euro. Banca Central Europeană organizează aici forumul anual dedicat politicii monetare. Christine Lagarde, președintele BCE, alături de Jerome Powell, președintele Rezervei Federale Americane(FED), au oferit câteva vești bune despre lupta cu inflația. Lagarde aprecia că „suntem avansați pe calea dezinflației”, bazându-se pe cifrele care confirmau tendința de scădere a indicelui prețurilor de consum în ZE, cu un avans de doar 2,5 la sută în ultimele 12 luni. Și inflația de bază - care exclude prețurile extrem de volatile la energie și alimente - a scăzut, de asemenea la 2,8 puncte procentuale. BCE rămâne atentă la dinamica factorilor care împing prețurile în sus, mai ales pe creșterile salariale. Dacă salariile cresc prea repede, s-ar putea reaprinde presiunile inflaționiste, notează publicația franceză cu profil economic „Les Echos”. Comentatorul aceleiași publicații menționează „optimismul neobișnuit” etalat de Jerome Powell, care este și el încrezător că inflația nu va reveni. FED așteaptă probabil însă o consolidare a dezinflației pentru a decide, cu probabilitate în septembrie, o scădere a dobânzii de politică monetară care se menține la nivelul de 5,5 la sută din anul 2020, de la începutul pandemiei. Tot în septembrie, BCE va decide o a doua reducere graduală a dobânzii de politică monetară, cu încă 0,25 la sută, la fel ca în iunie. Bancherii europeni s-au arătat însă îngrijorați de consecințele unor posibile schimbări politice majore în Franța și SUA, care pot stimula politici accentuat populiste, cu efecte perturbatoare în mecanismele economice globale.
Isărescu: Nu bruscăm economia
Reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR, în pas cu trendul european, este evident o măsură care reflectă pe de o parte tendința pozitivă a economiei, iar pe de altă parte are și un efect stimulator pentru implicarea sectorului financiar-bancar în susținerea economiei. „Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul ll și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.”- relevă BNR. Optimismul este susținut de dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul și cea a vânzărilor auto-moto, care au consemnat salturi ample; producția industrială s-a revigorat, iar ritmul lucrărilor de construcții a urcat din nou la un nivel de două cifre. De altfel, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Centrale, a subliniat mereu rolul instituției, în cadrul prerogativelor instituției, pentru susținerea echilibrelor în economie. El declara nu de mult că „încercăm să dăm inflația treptat în jos” adăugând că „nu bruscăm economia, nu apăsăm brutal pe frână, pe politica monetară, ca să nu creăm recesiune, pentru că asta ne mai trebuie într-un an electoral. De aceea vom căuta o politică asemănătoare în perioada următoare”.
Atenție pe politicile fiscale
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă, apreciază BNR. Îngrijorările vin din exteriorul politicii monetare, cu o critică diplomatică lansată la adresa decidenților din Executiv. „Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicilor fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar pe de altă parte, de măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare.”
Sistemul bancar rezistent la șocurile multiple
Raportul asupra stabilității financiare elaborat în cadrul Direcției de stabilitate financiară, sub coordonarea dlui prim-viceguvernator al BNR, Florin Georgescu, subliniază că „instituțiile financiare autohtone au rămas reziliente în contextul șocurilor multiple din ultimii ani, într-un context economic și geopolitic marcat de multiple incertitudini”. Aceste șocuri au început cu criza pandemică și întreruperile în lanțurile de aprovizionare determinate de aceasta, urmate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și criza energetică, continuând cu turbulențele din sectorul bancar din SUA și Elveția în primăvara anului 2023 și încheind cu intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Dacă incertitudinile la nivel global nu pot fi influențate de factorii interni, având însă un potențial de risc sistemic sever, Raportul BNR, difuzat în luna iunie, evidențiază și celelalte riscurile la adresa stabilității financiare în România. Astfel, risc sistemic sever este reprezentat de tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cauza fiind nivelul și persistența deficitelor gemene și întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene. În zona de riscuri ridicate se plasează riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.