Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Economistul Cristian Socol a explicat marți datele publicate de Eurostat privind datoria guvernamentală a României și implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB.
„Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht”, a scris Cristian Socol.
Economistul a precizat că depășirea acestui prag are consecințe asupra modului în care va fi analizată situația fiscală a României. „România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a transmis Socol.
„Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol.
Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 stabilește angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice.
Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei, la 30 aprilie 2025, la 1.171,6 miliarde de lei, la 30 aprilie 2026, o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un singur an. Asta înseamnă că, în medie, datoria a avansat cu aproximativ 434 de milioane de lei în fiecare zi, aproape 18 milioane de lei pe oră, 302.000 de lei pe minut sau circa 5.000 de lei pe secundă, echivalentul a aproximativ 1.000 de euro pe secundă.
Socol a amintit că depășirea pragului are și implicații prevăzute de legislația națională: „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice - art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil”.
De asemenea, legea prevede și măsuri care pot fi adoptate pentru limitarea creșterii datoriei. „Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, a explicat Cristian Socol.
Potrivit economistului, o parte dintre aceste măsuri sunt deja aplicate: „Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate”.
„Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a scris Cristian Socol.
România se află deja în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică pune o presiune și mai mare asupra respectării angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
