Oficialul afirmă că analiza vizează inclusiv o reglementare a vânzării cărnii congelate după decongelare, precum și o mai bună vizibilitate a produselor „născut, crescut, îngrășat și procesat în România” pe rafturile magazinelor.
În același timp, ministrul spune că a verificat deja modul de etichetare dintr-un supermarket și că va continua astfel de verificări direct în magazine, pentru a evalua modul în care sunt afișate informațiile pentru consumatori.
Mai mult, ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că este necesară multiplicarea inițiativelor prin care produsele românești sunt promovate pe întregul lanț de producție și vânzare, de la creștere până la procesare, în special în marile rețele comerciale.
De asemenea, el a subliniat că formatele „născut în România”, „crescut în România”, „îngrășat în România” și „procesat în România” pot contribui la creșterea consumului de carne de porc autohtonă, dacă sunt vizibile și ușor de identificat pe rafturile magazinelor. În opinia sa, lipsa unei informări clare și ușor accesibile pentru consumatori îngreunează alegerea produselor românești.
„Dacă dincolo de formele de sprijin pentru ferme trebuie să multiplicăm acele inițiative bune care, la nivelul marilor retaileri, au dus la creșterea consumului de carne de porc din România. Carnea provenită din porc născut în România, încă un RO. Porc îngrășat în România, încă un RO. Și procesat în România, încă un RO. Trei RO înseamnă un lanț sănătos.
Și le-am spus și colegilor și partenerilor de discuție din industria de procesare că, dacă vrem o țară sănătoasă, trebuie să avem în vedere tot lanțul. Pentru că nu ne ajută dacă într-o verigă dispare o etapă. Dacă dispare veriga de îngrășare, degeaba mai vrem să cumpărăm carne din România.
Deci și procesatorii trebuie să înțeleagă că este nevoie, și dau un citat, «de bătaie de cap». Pentru că dacă nimeni nu vrea bătaie de cap, merge pe varianta cea mai simplă: camionul cu piese în fața fabricii și camionul cu produse procesate care iese din fabrică. Înseamnă mai puțină bătaie de cap, dar poate să aducă un pericol uriaș întregului sector”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna a mai afirmat că a vizitat și verificat personal, într-un magazin, modul în care este afișată proveniența cărnii și a constatat că informațiile sunt uneori dificil de citit sau de identificat rapid, din cauza modului de etichetare.
„Am văzut deschidere din partea procesatorilor și a retailerilor și, dacă multiplicăm exemplele bune unde născut, crescut, îngrășat, procesat în România se poate identifica foarte clar pe raft, vom avea și rezultat. Am fost într-un magazin, din curiozitate, săptămâna trecută. M-am oprit într-o parcare și m-am întâlnit cu băiatul meu la Cluj, la facultate. Întâlnirea a fost în parcarea unui lanț comercial.
Am intrat și am încercat să identific în caserole porcul românesc și porcul din afară. E drept că nu mai am vederea ca la 20 de ani, dar mi-a fost foarte greu să citesc de unde vine carnea de porc. Nu pe toate caserolele, dar pe multe produse informația era greu de identificat. Mi-a luat câteva minute până am deslușit etichetele.
Am văzut și caserole pe care scria „îngrășat în România”. Nu scria unde s-a născut purcelul. Pe altele scria proveniență Spania. O informare corectă există, dar trebuie să ai timp și chef să stai să citești și să deslușești scrisul acela mic. Deci trebuie să ajungem la un nivel de informare facil, ușor de înțeles”, a afirmat ministrul.
În acest context, ministrul a susținut că este necesară o mai bună informare a consumatorilor și implicarea lanțurilor comerciale în promovarea produselor românești, inclusiv prin campanii de conștientizare.
De asemenea, el a menționat că este în analiză o posibilă reglementare privind vânzarea cărnii congelate după decongelare, pentru a clarifica modul de etichetare și comercializare a produselor.
„În ceea ce privește vânzarea cărnii congelate după decongelare ca, virgulă, carne refrigerată. Un ordin al ANSVSA va lămuri probabil acest lucru și va interzice vânzarea cărnii congelate după decongelare ca fiind carne refrigerată. Este în dezbatere la ANSVSA și probabil veți primi detalii în zilele următoare.
Dintr-o listă de 9 sau 10 lanțuri comerciale, un singur lanț nu avea la prima strigare program propriu de promovare a produselor din România. Celelalte au declarat că au astfel de programe. Unele sunt chiar eficiente și furnizorii spun că a crescut consumul de carne cu origine România, născut, crescut, îngrășat, sacrificat în România.
O să mergem probabil și pe exemple concrete de lanțuri comerciale, pentru că le vom analiza pe toate. Dacă tot am fost într-un magazin, o să merg la fiecare și le voi verifica pe toate la fața locului, fără să anunț.
Dacă știi unde să cauți, găsești carne de proveniență autohtonă în fiecare magazin. Întrebarea este cât timp îți ia să o identifici și cât de ușor este pentru consumator. Lanțurile comerciale au spus că vor veni cu campanii de conștientizare. Este nevoie de un efort comun, inclusiv din partea consumatorului. Acesta este adevărul”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii.
(sursa: Mediafax)