Cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemaţi duminică la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie electorală dură, cu acuzaţii personale acide, între Igor Dodon, candidatul prorus al Partidului Socialiştilor (PSRM), considerat favorit în sondaje, şi Maia Sandu, candidata proeuropeană a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care porneşte cu şansa a doua, dar a cărei posibilă victorie depinde, potrivit analiştilor, de o prezenţă ridicată la vot.
Igor Dodon a câştigat primul tur de scrutin al alegerilor, desfăşurat la 30 octombrie, cu 47,98% din sufragii (680.550 de voturi), sub pragul de 50% necesar pentru a fi declarat învingător în primul tur.
Maia Sandu s-a plasat pe poziţia a doua, cu 38,71% din sufragii (549.152 de voturi). Prezenţa la urne a fost de 50,95%. Este pentru prima dată după anul 2000 când cetăţenii îşi aleg prin vot direct preşedintele, acesta fiind până acum votat de parlament.
Cei doi contracandidaţi au participat joi seară la două dezbateri electorale televizate, în care s-au acuzat din nou reciproc de legături cu oligarhia şi de eşecul guvernărilor din ultimii ani, dar au încercat în acelaşi timp să transmită mesaje de unitate către un electorat care aşteaptă de la viitorul preşedinte să întărească o societate polarizată şi să aducă o schimbare reală, într-o ţară în care populaţia şi-a pierdut încrederea în clasa politică, după scandalurile de corupţie care au culminat cu furtul unui miliard de dolari din bănci.
Dezvăluirea în 2015 a dispariţiei miliardului de dolari din trei bănci a dus la proteste de stradă, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au oprit atunci ajutorul pentru Republica Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori. Luni, FMI a aprobat totuşi programul cu Republica Moldova pe o perioadă de trei ani. Acordul cu FMI prevede accesul la circa 182,7 milioane dolari.
Candidatul prorus Igor Dodon a spus că pledează pentru relaţii bune cu vecinii Republicii Moldova, România şi Ucraina, dar şi pentru continuarea 'relaţiilor bune de parteneriat' cu Uniunea Europeană, precizând că regimul liberalizat de vize va rămâne în vigoare şi că preşedintele ţării nu poate denunţa Acordul de Asociere cu blocul comunitar. El a declarat totuşi că, dacă va ajunge preşedinte, va efectua prima vizită la Moscova, apoi la Bruxelles şi ulterior la Bucureşti.
La rândul său, candidata proeuropeană Maia Sandu s-a exprimat pentru relaţii cât mai strânse cu Uniunea Europeană şi pentru continuarea Acordului de Asociere şi a spus că "Republica Moldova are nevoie de relaţii bune cu vecinii, şi cu România, şi cu Ucraina". Potrivit ei, România poate sprijini energetic Republica Moldova, dar şi în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi dezvoltarea infrastructurii. Maia Sandu a mai afirmat că cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupţia şi că va face din lupta împotriva acestui flagel o prioritate în cazul în care va ajunge preşedinte.
"Campania electorală este specifică pentru toate alegerile la noi: un candidat îl învinuieşte permanent pe celălalt. Părerea mea este că nu ar trebui să se învinuiască. Ar trebui ca fiecare candidat să îşi expună părerea despre ce o să facă mai departe. Astfel poţi să îl pui la punct pe concurent - cu viziunile tale despre viitor", a declarat vineri, pentru AGERPRES, Leonid, un bărbat în jurul a 60 de ani.
"La noi, societatea este polarizată. Ar fi bine ca după alegeri să fie un preşedinte care să consolideze societatea. Asta aştept", a mai spus bărbatul, precizând că va merge duminică la vot.
Numeroşi alegători aşteaptă o schimbare faţă de politica din ultimii ani, iar cei care se află în străinătate speră că se vor putea întoarce în ţară.
"Am aşteptări mari, ca orice tânăr din Republica Moldova. Din păcate, nu mai locuiesc în Republica Moldova de 5-6 ani. Acum am venit în vizită. Am venit să îmi văd părinţii şi să votez", a spus, pentru AGERPRES, şi Cristina, precizând că va vota pentru Maia Sandu. "Sper din tot sufletul să fie o schimbare. Vrem şi noi să ne întoarcem acasă, în patrie", a mai declarat ea.
Analizând campania electorală pentru turul al doilea, analistul Vlad Ţurcanu a declarat, pentru AGERPRES, că cei doi contracandidaţi şi-au schimbat uşor abordările, şi în special Igor Dodon.
"Igor Dodon a încercat să transmită mesaje mai îngrijite, mai puţin tăioase, în sensul rău al cuvântului. Ne amintim că a început această campanie prin a-i viza pe jandarmii români, pentru ca după aceea să îşi nuanţeze poziţiile, spunând de exemplu că, în calitate de preşedinte, nu va putea şi nu ar avea de gând să denunţe Acordul de Asociere", a spus el.
"A transmis chiar mesaje de prietenie către Uniunea Europeană, rămânând în esenţa sa un candidat prorus, cu dispreţ pentru cetăţenii care au o altă opinie şi cu foarte multă agresivitate la adresa Maiei Sandu. L-am văzut Igor Dodon încercând să pară puţin altfel decât este şi decât îl ştim noi", a adăugat Ţurcanu.
În ceea ce o priveşte pe Maia Sandu, analistul consideră că "s-au văzut slăbiciunile acesteia", dar nu cauzate de "caracterul său foarte decis de a se implica şi de a pune ordine măcar în zonele în care se poate în Republica Moldova", ci mai ales de lipsa sa de vizibilitate, "întrucât reprezintă un partid recent înfiinţat".
El a mai explicat că, pentru a spera la o victorie, Maia Sandu are nevoie de o prezenţă mai mare la vot.
"Prezenţa la vot în număr mai mare decât s-a întâmplat în primul tur este esenţială pentru rezultatul acestor alegeri. Depinde cum se va mobiliza diaspora, care nu este însă de natură să încline balanţa. Nu este covârşitoare în această ecuaţie. E important ca în Republica Moldova să vină mai multă lume la vot, pentru ca să se subţieze acea diferenţă confortabilă de aproximativ 130.000 de voturi pe care a înregistrat-o Igor Dodon în primul tur", a declarat Ţurcanu, precizând că "dacă nu se ajunge la aproximativ 57-58% prezenţă la vot, Maia Sandu nu are nicio şansă în faţa lui Igor Dodon".
De altfel, Maia Sandu, care se prezintă drept candidatul forţelor antioligarhice din Republica Moldova, a făcut în aceste zile un apel la o mobilizare generală la vot, în special în rândul electoratului tânăr. AGERPRES