După ce, în primăvară, a adoptat o Ordonanţă de urgenţă care schimbă regulile privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România, Guvernul stabilește acum, pentru prima dată, lista ocupațiilor considerate deficitare, pentru care antreprenorii din țara noastră vor putea apela la forță de muncă din străinătate.
Documentul, pregătit și publicat în transparență decizională de Ministerul Muncii, va deveni una dintre principalele baze pentru angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene și arată unde economia românească nu mai găsește suficienți oameni. Construcțiile, transporturile, HoReCa, industria și agricultura domină clasamentul domeniilor pentru care angajatorii spun că nu mai găsesc personal. Lista, care în prezent cuprinde nu mai puțin de 236 de ocupații, va fi actualizată semestrial sau ori de câte ori este necesar, în funcție de datele colectate de autorități și de nevoile semnalate la nivel național și județean.
În contextul în care o parte importantă a forței de muncă din România a migrat către țările din Occident, contingentul anual de lucrători străini aprobat de Guvern a crescut constant, în ultimii ani, ajungând la niveluri record. Chiar și așa, în multe sectoare economice, angajatorii consideră că acești muncitori din afara UE au devenit esențiali pentru continuarea activității, iar cererea este mai mare decât numărul aprobat.
Acum, decidenții fac un nou pas pentru creșterea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii. La finalul săptămânii trecute, Ministerul Muncii a pus în transparență decizională un proiect de ordin de ministru care cuprinde prima Listă a ocupațiilor deficitare, document prevăzut de OUG 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii, adoptată în această primăvară.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2026, intrată în vigoare la finalul lunii aprilie 2026, reformează cadrul de angajare a cetățenilor din state terțe prin introducerea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, stabilirea unei noi proceduri de autorizare a agențiilor de plasare a forței de muncă și reglementarea ocupațiilor deficitare.
Răspunde lipsei acute de personal și urmărește protejarea lucrătorilor români
Reprezentanții Ministerului Muncii spun, în referatul ce însoțește proiectul de act normativ, că lista urmărește „protejarea intereselor lucrătorilor români și ale celor din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene”, înainte de deschiderea unor locuri de muncă către cetățeni din state terțe.
Documentul arată, de asemenea, că lista nu va fi una permanentă, ci va fi actualizată la fiecare șase luni sau ori de câte ori situația pieței muncii o va impune, în funcție de evoluția deficitului de personal. Astfel, ocupațiile pot intra sau ieși de pe listă în funcție de datele colectate de autorități.
Concret, după o amplă analiză a pieței muncii, au fost identificate, în total, 236 de ocupații în care autoritățile consideră că deficitul de personal este suficient de mare încât să justifice facilitarea angajării cetățenilor din afara Uniunii Europene.
Reprezentanții Ministerului Muncii subliniază că identificarea acestor meserii nu s-a făcut pe baza estimărilor angajatorilor, ci folosind informații administrative furnizate de mai multe instituții ale statului.
Noua listă va reprezenta unul dintre instrumentele-cheie folosite de autorități pentru aplicarea noii legislații privind accesul străinilor pe piața muncii.
Cum s-a decis ce meserii intră pe listă
Lista a fost construită folosind mai multe criterii, și anume:
• locurile de muncă vacante declarate de angajatori la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
• ocupațiile în care existau deja cel puțin 10 contracte de muncă cu normă întreagă încheiate cu cetățeni străini și înregistrate în REGES-ONLINE la 31 decembrie 2025;
• ocupațiile pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări emisese cel puțin 10 avize de angajare în anul 2025;
• numai ocupațiile încadrate în grupele majore 3-9 ale Clasificării Ocupațiilor din România.
Ministerul precizează că acestea au fost criterii cumulative, ceea ce înseamnă că o ocupație trebuie să îndeplinească simultan toate condițiile pentru a putea intra pe listă.
Un criteriu suplimentar: prea puțini șomeri pentru locurile vacante
Conform referatului ce însoțește proiectul, au fost incluse și ocupațiile pentru care raportul dintre numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și numărul locurilor vacante era mai mic sau egal cu 0,5.
Practic, în aceste domenii existau de cel puțin două ori mai multe locuri de muncă decât persoane disponibile pentru angajare, ceea ce indică un deficit accentuat de forță de muncă.
Mai mult, au fost luate în calcul și statisticile europene, fiind analizat și Raportul EURES 2025 privind deficitele și surplusurile de forță de muncă, precizează Ministerul Muncii, care a constatat că un procent semnificativ dintre ocupațiile incluse în lista românească se regăsesc și printre ocupațiile deficitare identificate la nivel european.
Conform referatului de aprobare, dintre cele 236 de ocupații cuprinse în lista finală, 217 îndeplinesc toate criteriile cumulative prevăzute de metodologia aprobată recent, iar alte 19 ocupații au fost introduse folosind criteriul suplimentar privind raportul foarte scăzut dintre șomeri și locurile de muncă vacante.
Practic, a fost extinsă lista, incluzând și ocupații care nu îndeplineau toate condițiile inițiale, dar pentru care lipsa de personal este evidentă.
Documentul confirmă că numeroase firme nu mai reușesc să recruteze personal din piața internă. În unele cazuri, raportul dintre șomeri și locurile vacante este de cel mult 0,5, ceea ce înseamnă că există mai puțin de un candidat disponibil pentru două posturi vacante. Acest criteriu a justificat includerea unor ocupații suplimentare pe listă.
Ce meserii apar pe listă și care sunt cele mai afectate domenii
Așa cum era de așteptat, lista este dominată de meserii de execuție și calificare medie sau redusă, adică exact acele locuri de muncă pentru care angajatorii reclamă de mai mulți ani dificultăți de recrutare.
Concret, cele mai numeroase ocupații provin din:
• Construcții – zidari, dulgheri, faianțari, pavatori, instalatori, excavatoriști, asfaltatori, fierari betoniști, electricieni în construcții, montatori de gips-carton, montatori de tâmplărie, schelari, izolatori, constructori de structuri metalice etc.
• Transport și logistică – șoferi de camioane, conducători auto pentru transport de persoane, șoferi de autoturisme și camionete, automacaragii, conducători de autotrailer, manipulanți de mărfuri, încărcători-descărcători, curieri și agenți curieri.
• HoReCa și turism – bucătari, ajutoare de bucătar, ospătari, pizzari, barmani, barista, cameriste, recepționeri, lucrători în pensiuni turistice și personal pentru room-service.
• Industrie și producție – sudori, strungari, lăcătuși, operatori CNC, operatori pe linii de fabricație, confecționeri, controlori de calitate, electricieni industriali, tehnicieni, operatori în industria alimentară și a maselor plastice.
• Agricultură și zootehnie – muncitori agricoli, îngrijitori de animale, tractoriști, grădinari, agricultori, muncitori piscicoli și lucrători în silvicultură.
Această listă arată ceea ce angajatorii reclamă de mai mulți ani, și anume: criza de personal afectează aproape toate ramurile economiei, nu este limitată la un singur sector. Cele mai lovite sunt: construcțiile; industria prelucrătoare; transporturile și logistica; comerțul; hotelurile și restaurantele; agricultura.
Ce meserii sunt căutate în sănătate. Lipsesc mai ales îngrijitorii
Spre deosebire de alte domenii, precum construcțiile sau industria, sectorul medico-sanitar nu pare să aibă mari problemele, dacă ar fi să ne luăm după această primă listă oficială a ocupațiilor deficitare.
În total, lista cuprinde doar câteva ocupații din sfera sănătății și a serviciilor sociale:
• infirmier/infirmieră;
• îngrijitoare la unități de ocrotire socială și sanitară;
• îngrijitor de copii;
• îngrijitor bătrâni la domiciliu;
• registrator medical;
• maseur și maseur de întreținere și relaxare, ocupații încadrate în domeniul serviciilor de sănătate și wellness.
Deși România se confruntă de ani buni cu lipsa personalului medical în numeroase spitale și în mediul rural, documentul nu include profesii precum: medici, asistent medical și farmacist.
Asta pentru că lista nu cuprinde toate profesiile în care România are un deficit de personal. Conform metodologiei folosite de Ministerul Muncii, din start, documentul nu ia în calcul trei grupe majore ale Clasificării Ocupațiilor din România (COR): Grupa majoră 1 (membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți oficiali ai administrației publice, conducători și conducători superiori), Grupa majoră 2 (specialiști în diverse domenii de activitate; ocupații care necesită, de regulă, studii superioare) și Grupa majoră 0 (Forțele armate).
Prezența infirmierilor, îngrijitorilor de bătrâni și a personalului din unitățile sociale arată că deficitul de forță de muncă nu mai afectează doar spitalele, ci întregul sistem de asistență și îngrijire.
În România sunt înregistrați oficial peste 148.000 de lucrători din țări non-UE. Conform studiilor Consiliul Economic și Social (CES) și datelor centralizate de Inspecția Muncii, fluxul majoritar provine din țările asiatice și din vecinătatea estică: Nepal (cu peste 45.000 de muncitori activi în țara noastră), Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Pakistan, India, Bangladesh, Vietnam și Filipine.