Printre acestea se numără cele alocate pentru polițele de asigurare, plasamentele în fondurile de pensii private și scăderea economisirii în bănci. Pe de altă parte, randamentele reale scăzute sau negative afectează încrederea financiară a consumatorilor europeni în aceste forme de economisire, iar numărul persoanelor care sunt încrezătoare în capacitatea lor de a trăi confortabil după pensionare s-a redus anul trecut comparativ cu 2022, arată Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) în „Raportul privind tendințele consumatorilor 2023”. Nici românii nu fac excepție de la acest comportament și din cauza creșterii costului vieții 38% dintre ei au ales în ultimii doi ani să nu mai facă investiții, să economisească sau să cumpere asigurări, în condițiile în care media UE este de 21%.
Analiza EIOPA arată că scumpirea vieții afectează consumatorii de asigurări și pensii și relația acestora cu produsele și serviciile financiare. Astfel, o treime dintre consumatorii din UE și-au văzut primele de asigurare crescând pentru anumite polițe. „Deși aceste evoluții pot fi justificate din cauza costurilor în creștere pentru asigurători, ele i-au determinat pe unii consumatori să-și suspende, să renunțe sau să-și anuleze produsele de asigurare și de pensii, lăsându-i pe unii dintre aceștia subasigurați și expuși la riscuri viitoare”, subliniază raportul, care este însoțit și de un Eurobarometru.
Doar 42% dintre consumatorii din UE cred că vor avea suficiente fonduri pentru a trăi confortabil la pensie. Îmbunătățirea în continuare a gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la pensii ar putea fi realizată prin creșterea transparenței privind evoluția lor, care le să ofere o imagine de ansamblu asupra veniturilor așteptate și să-i ajute să ia decizii informate.
Românii, printre cei mai sceptici că vor avea un trai ușor la pensie
Randamentele reale scăzute sau negative afectează încrederea financiară a consumatorilor europeni în pensionare. Sondajele Eurobarometrului EIOPA din 2023 și 2022 arată că procentul de consumatorii care sunt încrezători în capacitatea lor de a trăi confortabil pe perioada pensionării a scăzut, în medie, cu 3% din iunie 2022 până în iulie 2023. În unele țări s-au observat însă scăderi mai accentuate ale încrederii, cum ar fi de exemplu în Portugalia (-8%) și Malta (-7%). În ceea ce privește România, această scădere a fost doar de 1%, dar la noi procentul celor care erau încrezători era destul de scăzut în 2022, doar de 38%, el fiind printre cele mai mici din UE.
Scumpire nejustificată a polițelor de asigurare, reclamată de un sfert dintre consumatori
Sondajul Eurobarometru 2023 al EIOPA, arată că aproximativ o treime dintre consumatorii din UE și-au văzut primele de asigurare crescute, în ciuda faptului că nu au fost expuși la riscuri mai mari. Astfel, Eurobarometrul arată că 29% dintre consumatori au întâmpinat această problemă la prelungirea unei polițe de asigurare a locuinței, 32% - la o poliță de asigurare obligatorie a mașinii (RCA) și 27% - la asigurarea de sănătate. Unii consumatori e posibil să nu poată sau să nu dorească să plătească mai mult pentru aceeași acoperire și, prin urmare, ar putea alege să-și scadă nivelul de acoperire sau să nu-și reînnoiască polița, lăsându-se mai puțin protejați. În special pentru consumatorii cu venituri mici creșterea costurilor pentru aceeași acoperire poate fi o povară financiară semnificativă greu de plătit.
Scumpirea RCA, reclamată de 57% dintre români
Mulți dintre români, cu mult peste media UE, spun că s-au lovit de scumpirea polițelor de asigurare atunci când le-au reînnoit, deși, în opinia lor, riscurile nu au crescut. Nu mai puțin de 57% din români susțin că s-au confruntat cu această situație neplăcută în cazul prelungirii polițelor RCA (media UE este de 32), în timp ce la prelungirea polițelor pentru asigurarea locuințelor situația a fost reclamată de 49% din români (29% media UE).
Suntem în topul subasiguraților
Eurobarometrul EIOPA arată că, în medie, 11% dintre consumatorii din UE se simt subasigurați, deoarece nu își pot permite tipul de acoperire de care au nevoie din cauza costurilor. În România, nu mai puțin de 24% dintre consumatorii de asigurări sunt în această situație, în timp ce în Ungaria au fost 28%, iar în Grecia - 21%. Cel mai bine la acest capitol stau danezii și lituanienii, unde doar 5% dintre cei care dețin polițe de asigurare nu sunt mulțumiți de nivelul protecției oferite.
Inflația și costul vieții la noi
Din cauza scumpirii vieții, 38% dintre români au ales în ultimii doi ani să nu mai facă investiții, să economisească sau să cumpere asigurări, în condițiile în care media UE a fost de 21%. De exemplu, pentru a reduce cheltuielile, 32% dintre români au renunțat să-și mai asigure locuințele (21% media UE), în timp ce 32% au decis să nu investească în fonduri private de pensii (20% în UE).
„Mulți consumatori sunt tentați să caute modalități de a compensa impactul inflației asupra economiilor lor și de a atenua randamentele reale scăzute pentru investițiile lor. Ei pot migra către investiții cu randament mai ridicat, dar mai riscante, expunând la pierderi mai mari”.
Raportul EIOPA
Produsele de investiții bazate pe asigurări, puțin apreciate
Riscurile raportului calitate-preț persistă, în special în cazul anumitor produse de asigurare. Autoritățile de supraveghere naționale din UE continuă să evidențieze problemele pe acest segment de piață, din cauza costurilor ridicate, complexității ridicate și, uneori, performanțelor slabe ale unor astfel de produse. În timp ce consumatorii consideră, în general, că produsele pe care le achiziționează oferă un raport calitate-preț bun, rezultatele Eurobarometrului indică faptul că produsele de investiții bazate pe asigurări sunt cel mai puțin apreciate, o treime dintre consumatorii europeni considerând că produsele lor nu oferă valoare.
11% dintre români au încredere foarte mare în asigurări (5% în UE ), tind să aibă încredere 42% (41% în UE), tind să nu aibă încredere 30% (35% în UE), nu au încredere deloc 12% (11% în UE), 6% nu știu (7% în UE).
8% dintre români au încredere mare în fondurile de pensii (5% în UE), tind să aibă încredere 41% (33% în UE), tind să nu aibă încredere 30% (35% în UE), nu au încredere deloc 12% (14% în UE), nu știu 9% (14% în UE).
13% dintre români au o mare încredere în bănci (6% în UE), tind să aibă încredere în acestea 42% (39% în UE), tind să nu aibă încredere 29% (34% în UE), nu au încredere deloc 12% (15% în UE), 5% nu știu (7% în UE).