Mai multe proiecte ale unor consilii locale au reuşit să scoată bani din piatră seacă. În Apuseni, bugetele locale cresc din încurajarea creativităţii în comunităţile locale. Spre deosebire de localităţile intrate în faliment, din cauza proastei gestionări a fondurilor europene, în ultimii patru ani, comunele care au de câştigat la bugetul local au găsit şi soluţii pentru a oferi facilități fiscale locuitorilor. Şi peşterile ar putea aduce venituri mari, dar edilii nu se înţeleg bine cu cercetătorii.
Vechile cămine culturale, construite în regimul comunist, sunt în paragină sau chiar au fost furate până la temelie, în multe localităţi din ţară. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu ele în Transilvania, unde au fost readuse la viaţă şi comunitatea s-a reorganizat în jurul lor. Ideea a pornit de la conducerea judeţului Alba, care a lansat o soluţie de finanţare pe bază de concurs, cu premiu anual de 100.000 de lei. În concursul Cultură pentru Cultură au intrat 61 de comune şi circa 100.000 de oameni. Rezultatul - în ultimii 12 ani, 35 de comune și-au reabilitat căminele culturale, cu banii câștigați atât din marele premiu, de 100.000 de lei, cât și din celelalte premii, locul al doilea având 50.000 de lei. În ultimii trei ani, regulamentul s-a schimbat, astfel încât toate localitățile să poată câștiga, pe secțiuni, chiar dacă valoarea premiilor e mai mică. “Celor 61 de comune li s-a cerut să aducă pe scenă tradiţiile în formă nealterată, la concursul Cultură pentru Cultură, organizat de Consiliul Judeţean Alba. Este un proiect unic în Europa. Întreaga comunitate este implicată şi toţi contribuie cu ceva la crearea echipei, a costumelor şi a găsirii obiectelor tradiţionale. Proiectul s-a născut din nevoie, pentru că la un moment dat nu mai existau căminele culturale din judeţ, iar premiul de 100.000 de lei este destinat în primul rând reabilitării acestora”, explică Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. După ce au fost reabilitate, căminele ceauşiste au devenit locurile ideale pentru organizarea tuturor evenimentelor, de la cele ale primăriei, la cele personale, adică nunţi, botezuri, baluri ale bobocilor şi orice alte tipuri de petreceri importante, pentru care consiliile locale oferă discount de 50% membrilor comunităţilor. În acest fel s-au încurajat iniţiativele creative, dar şi creşterea demografică, evitându-se depopularea unor sate.
Peşterile ar putea aduce beneficii
O altă sursă de venit a comunelor o reprezintă micile investiţii în patrimoniul natural existent pe teritoriul lor şi neexploatat până acum. Peștera Poarta lui Ionele situată pe teritoriul comunei Gârda de Sus, din județul Alba, a fost deschisă publicului recent şi deja creşte simţitor nivelul de trai al locuitorilor. Dar tocmai pentru că aici a intrat în conflict primăria, care gestionează peştera, cu speologii care au descoperit-o şi care o aveau în grijă, celelalte localităţi nu mai reuşesc să-şi negocieze administrarea acestui patrimoniu cu cercetătorii. În localităţile învecinate ar putea fi exploatate mai multe peşteri care, însă, nu sunt amenajate pentru publicul larg. “Vrem să găsim o metodă de a exploata peşterile pe care le avem în zonă şi căutăm soluţii, pentru că reprezintă o importantă sursă de venituri pentru comună. Opt miliarde de lei vechi a încasat anul trecut Primăria Gârda, doar din taxa de bilet pentru vizitarea peşterii”, explică Tiberiu Todea, primarul comunei Albac, din Apuseni. Problemele pe care le au de trecut autorităţile locale, până la deschiderea acestor peşteri pentru public, sunt cele birocratice, pentru că autorităţile centrale nu reuşesc să le dea soluţii, nici măcar atunci când nu cer finanţare. Institutul de Speologie de la Cluj nu mai este de acord cu amenajarea peşterilor pentru circuitele turistice, dar nu toţi speologii sunt de acord cu ascunderea lor. “Poarta lui Ionele e o peşteră mică. La început a fost amenajată de grupul de speologie de la Gârda, care a pierdut-o ulterior în favoarea Primăriei. Ar trebui amenajată altfel, după părerea mea, mai cu gust, pentru că e foarte accesibilă. Gheţarul Scărişoara ar trebui pus în valoare mult mai bine decât e acum, dar oferta turistică e foarte slabă. S-ar putea face circuite. Pe Valea Albacului e o peşteră absolut spectaculoasă, printre cele mai spectaculoase din România, şi ar fi un succes. Trebuie să fie amenajată cu mult profesionalism, pentru a o pune în valoare foarte bine”, explică speologul Cristian Lascu.
Proiecte culturale pentru dezvoltare
În judeţul Alba s-au derulat proiecte de dezvoltare rurală prin intermediul Centrului de Cultură „Augustin Bena”, fie că au fost proiecte pentru administraţiile locale, fie că au fost pentru turism în mediul rural. “Consider că turismul nu mai poate să fie despărţit de partea culturală. Avem nevoie chiar de o agenţie de presă culturală care să pună la dispoziţia tuturor o agendă comună pentru toate zonele, cu toate evenimentele. Turismul rural include o mare parte de tradiţii şi obiceiuri. Vorbim despre tezaurele umane vii – un proiect foarte important al Ministerului Culturii – dansuri, muzică specifică fiecărei zone, arhitectura specifică, patrimoniu cultural material şi uman, gastronomie, portul tradiţional, obiceiuri şi tot ceea ce este specific în fiecare localitate”, mai spune managerul Centrului „Augustin Bena”.
Specialiştii şi proprietarii de pensiuni discută despre nevoia unei Legi a Turismului care să includă şi problemele din mediul rural, dar deja există un alt proiect de lege în dezbatere publică, ce nu include propunerile proprietarilor de pensiuni. Un alt proiect de lege a fost lansat, în paralel, de ANPC, pe cu totul alte coordonate. Mai există şi un proiect al Legii Turismului la care echipa condusă de Anca Nedea – fosta şefă a Autorităţii Naţionale pentru Turism - a lucrat în 2016, iar un alt proiect, al Elenei Udrea, din 2010, a stat cinci ani în Parlament, până când a expirat. Aceeaşi soartă ar putea-o avea şi noile proiecte, dacă nu se iniţiază măcar acum comunicarea între principalii actori ai acestei pieţe.
Acum, fiecare comunitate are un cămin cultural pus la punct şi care funcţionează. Premiul merge la autoritatea locală, cu condiţia să investească în căminul cultural. Comunitatea reînvie în jurul istoriei şi tradiţiilor ei.
Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba
Jumătate din turismul românesc este la țară
Târgul anual de Turism Rural, desfăşurat la Albac, în judeţul Alba, în perioada 1-3 septembrie, a reunit reprezentanţii a 14 judeţe. Autorităţile locale şi proprietarii de pensiuni s-au mobilizat pentru a face o strategie comună a turismului rural.
Deşi se desfăşoară de aproape un deceniu şi jumătate, singurul târg de turism rural din ţară este permanent ignorat de Ministerul Turismului şi de ANT. Cei care vor să dezvolte acest sector economic nu au găsit sprijin la niciunul dintre guvernele din ultimii 15 ani, indiferent de culoarea politică. Cifrele arată că această formă de business reprezintă peste jumătate din activitatea turistică la nivel naţional, dar nu s-a găsit o soluţie de a sprijini micii întreprinzători şi de a dezvolta astfel comunităţile mici. “Am putea avea zeci de mii de locuri de cazare în plus, dar ne lovim de birocraţie. În Ungaria sunt peste 60.000 de structuri de cazare clasificate pe propria răspundere. A existat acest sistem şi la noi, dar s-a renunţat la el. Dacă nu reuşim să facem o lege permisivă pentru dezvoltarea acestui sector, vom înregistra în continuare o stagnare”, explică Emil Comşa, vicepreşedinte ANTREC.